Recunoașterea facială și alte metode de obținerea a dovezilor, puse la îndoială
Recent, FBI-ul spune că echipa sa de analiză a imaginilor foto oferă dovezi științifice, dar oamenii de știință nu sunt de acord.
Oamenii de știință pus la îndoială metodele de analiză ale echipei care prelucrează imagini și analizează dovezi din cadrul FBI, conform propublica.org.
În laboratorul FBI din Quantico, Virginia, o echipă de șase tehnicieni analizează fotografiile până la ultimul pixel, încercând să determine cum arată fețele, mâinile, hainele sau mașinile suspecților surprinși de camere video la locul infracțiunilor.
Echipa FBI este specializată în dovezi vizuale și identificarea feței și pot ajuta anchetatori prin prelucrarea imaginilor, dezvăluind detalii importante ale unei infracțiuni sau prin excluderea unor potențiali suspecți. Dar munca lor nu a avut niciodată o fundație științifică solidă, dar mulți experți sunt deranjați de dovezile folosite în procese și pun la îndoială rolul laboratorului FBI în stabilirea de standarde pentru descoperirea de dovezi. Studiile efectuate asupra câtorva tehnici de comparare a imaginilor, realizate în ultimii zece ani de FBI și cercetători din afara FBI au descoperit că acestea nu sunt de încredere.
Un alt caz recent discutat este eficiența software-ului de recunoaștere facială Rekognition de la Amazon, care este folosit de autoritățile americane. Acesta ar genera și rezultate eronate. În acest caz există și dovezi concrete. Unii membrii ai Congresului american au fost identificați greșit ca fiind infractori. Compania Amazon a precizat atunci că totul depinde de modul în care este folosit software-ul.
Luna aceasta, un inculpat a cerut să vadă și fețele celorlalte persoane care au fost generate în cazul infracțiunii pentru care este cercetat, conform securityinfowatch.com.
Bărbatul a fost condamnat pentru vânzarea de cocaină unor inspectori sub acoperire. Acesta a cerut să vadă și celelalte rezultate generate de recunoașterea facială, dar cererea lui a fost respinsă. Recunoașterea facială a fost folosită, în 2015, abia după ce detectivii nu au reușit să îl găsească pe cel care le vânduse drogul.
După mai bine de trei ani, curtea a decis că procurorii și detectivii nu erau obligați legal să ofere inculpatului și celelalte imagini cu potențiali suspecți. Inculpatul a precizat că a fost identificat greși și a vrut astfel să își dovedească nevinovăția.
