Acest tip de atac poartă denumirea de vishing (voice + phishing = vishing), iar metodele utilizate de către atacatori sunt inspirate din tehnici de inginerie socială (social engineering), precizează CERT-RO.
Atacul debutează cu un apel telefonic. În cadrul acestuia, atacatorul pretinde că reprezintă o anumită companie sau autoritate. Pentru a da veridicitate apelului, atacatorii folosesc date despre victimă care sunt de obicei disponibile online (nume, prenume, adresă de e-mail etc.).
În momentul în care posibila victimă crede că acel apel este legitim, șansele de a oferi telefonic date sensibile (personale sau bancare) cresc exponențial. Totodată, atacatorii pot profita de credulitatea victimelor, pentru a îi convinge să instaleze software malițios sau aplicații de control la distanță (remote desktop), pe dispozitivele utilizate.
Scopul acestor apeluri diferă, în funcție de tipul vishing-ului. Iată câteva metode:
Frauda cu apeluri pierdute. Un utilizator găsește un apel pierdut de la un număr de telefon din afara țării. În momentul în care încearcă să contacteze înapoi acel număr, pentru a înțelege scopul apelului, victima sună de obicei la un număr de telefon cu suprataxă. Mai departe, scopul atacatorilor este să mențină apelul activ un timp cât mai îndelungat.
Frauda ‘cont bancar blocat’. O altă metodă utilizată de infractorii cibernetici presupune apelarea directă a posibilei victime. Folosindu-se de o înregistrate automată, realizată de obicei prin intermediul unei aplicații de tipul text-to-speech, atacatorii pun în aplicare un scenariu automatizat, în care victimei i se cer date personale sau bancare. Spre exemplu, poate fi o notificare de blocare a contului, iar victima este rugată să apeleze un alt număr care ar putea fi cu suprataxă. Astfel, pe lângă culegerea de date personale și financiare, scopul atacatorilor este ca să țină victima un timp cât mai îndelungat la telefon.
Apelurile false de suport. O altă metodă prin care atacatorii încearcă să obțină date sau bani de la posibile victime sunt apelurile care simulează contactarea pentru suport tehnic.
Concret, posibila victimă este apelată de un atacator care pretinde că sună din partea uneori companii cunoscute, cum ar fi Microsoft sau IBM. Utilizatorul este notificat despre faptul că dispozitivul utilizat a fost compromis.
Atacatorii pot cere o anumită sumă de bani de la victime, pentru serviciul abia prestat și totodată pot extrage de pe dispozitiv informații private, parole, date personale și/sau bancare.
Modele de numere de telefon raportate până în prezent la CERT-RO sunt: +212662004621, +40201272539, 02162094975 sau 02191873368, 90402100236098, 90402115760299, 90402147789383, 9040201272539, 90402144983743, 0017743771248. Sigur, este posibil ca aceste numere de telefon să fie generate aleatoriu, prin intermediul unei aplicații de tipul fake-a-call.
Sfaturile CERT-RO pentru cei care au fost victime ale unui astfel de atac:
Ediția a V-a a Conferinței de analiză de risc va avea loc pe data de…
Roadshow-ul Power of Video, organizat de Milestone Systems, va demonstra diferite moduri în care conținutul…
La data de 18 decembrie., polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Roman au…
Într-o lume cu abonamente la cu trafic de internet nelimitat, nu mai ai nevoie neapărat…
Cel mai recent film care continuă seria ”Star Wars” a atras atenţia atacatorilor chiar înainte…
Polițiștii ieșeni au identificat trei bărbați și o tânără, bănuiți de furturi din genți și…