Raportul si Planul de activitate CERT-RO

CERT-RO a făcut public raportul cu privire la alertele de securitate cibernetică procesate de CERT-RO în anul 2015, iar CSAT l-a aprobat împreună cu planul anual de activitate CERT-RO.

La data de 15.03.2016, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, au fost aprobate Raportul privind activitatea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO pentru anul 2015 și Planul anual de activitate al CERT-RO pentru anul 2016, scrie CERT-RO.

În urma analizării alertelor de securitate cibernetică colectate de CERT-RO în 2015, s-au constatat următoarele:

Un număr de 2.321.931 de adrese IP unice, reprezentând 26% din totalul IP-urilor unice aferente spațiului cibernetic național, au fost extrase din alertele colectate de CERT-RO în anul 2015.

17.088 de domenii „.ro” au fost raportate la CERT-RO ca fiind compromise în anul 2015, în creștere cu aproximativ 58% față de anul 2014 (10.759). Din totalul de 855.997 de domenii înregistrate în România în luna februarie 2015, numărul reprezintă aproximativ 2% din totalul domeniilor ”.ro” și aproximativ 6,5% din totalul domeniilor “.ro” active.

78% (53 mil.) din alertele colectate și procesate vizează sisteme informatice vulnerabile, în sensul că sunt ne-securizate sau configurate necorespunzător. Unele dintre aceste sisteme informatice vulnerabile sunt utilizate de atacatori pentru lansarea de atacuri cibernetice asupra altor ținte și pentru mascarea identității, de cele mai multe ori nefiind necesară compromiterea acestora ci doar simpla utilizare a serviciilor disponibile (spre exemplu: servere DNS de tip „Open Resolver”, servere Proxy fără autentificare, servere NTP configurate ne-corespunzător etc.).

20,78% (14 mil.) din alertele colectate și procesate vizează sisteme informatice infectate cu diferite variante de software malițios (malware) de tip botnet, caracterizat prin faptul că dispune de mecanisme ce permit atacatorilor să controleze de la distanță sistemele informatice infectate.

64% (3 mil.) din numărul total de incidente rezultate din procesarea alertelor reprezintă sisteme informatice ce fac parte din rețele de tip botnet, acestea putând fi utilizate în derularea de atacuri cibernetice asupra unor ținte din România sau din afara țării noastre.
 
De la finele anului 2015 și până în prezent, la nivelul CERT-RO a fost înregistrată o creștere a incidentelor care au afectat autorități publice locale din România (primării, consilii județene etc.). Cele mai întâlnite tipuri de incidente sunt:

Compromiterea site-urilor web cauzată de platforme CMS neactualizate și vulnerabile;

Infectarea stațiilor de lucru cu diferite variante de malware, în special ransomware, cauzate de accesarea link-urilor și atașamentelor malițioase, pe fondul sistemelor de operare și aplicațiilor neactualizate.
 
Pentru diminuarea riscurilor și îmbunătățirea climatului național de securitate cibernetică, CERT-RO propune în anul 2016, cu sprijinul MCSI, realizarea următoarelor demersuri:

Derularea unui exercițiu de securitate cibernetică cu implicarea sectorului public și privat;

Înființarea și operaționalizarea Centrului de Inovare în Securitate Cibernetică;

Implementarea unui proiect privind creșterea nivelului de securitate al infrastructurilor cibernetice aferente instituțiilor din teritoriu;

Demararea unui proiect privind extinderea „Sistemului de alertă timpurie și informare în timp real –SAT” al CERT-RO;

Demararea unui proiect adresat elevilor privind educația în securitate cibernetică și siguranță online;

Elaborarea și aprobarea criteriilor minime pe care trebuie să le îndeplinească o structură de tip CERT pentru a fi inclusă în Comunitatea CERT din România;

Elaborarea și aprobarea unei politici publice privind divulgarea responsabilă a vulnerabilităților.
 
Potrivit ministrului Marius Bostan, ”securitatea cibernetică privește administrația publică centrală și locală, companiile dar și cetățenii. Cooperarea eficientă dintre sectorul public și cel privat este soluția pentru ridicarea nivelului de securitate, dar și a încrederii cetățenilor în serviciile on-line. În același timp, această problematică este una globală, în care granițele nu au un rol important și de aceea cooperarea cu partenerii internaționali este una importantă”.