Factorul uman, principala vulnerabilitate în cazul atacurilor de tip phishing

Distribuitorul de soluţii de securitate cibernetică NetSafe precizează că atacurile cibernetice de tip phishing profită de comportamentul angajaților și nu poate fi prevenit de soluţiile de securitate.

Companiile rămân vulnerabile în faţa atacurilor cibernetice de tip pishing din cauza comportamentului angajaţilor, în ciuda creşterii investiţiilor în soluţii de securitate, potrivit unui comunicat publicat marţi de distribuitorul de soluţii de securitate cibernetică NetSafe și citat de news.ro.

„Nu întotdeauna tehnologia este suficientă pentru a fi protejaţi în faţa atacurilor şi ingeniozităţii infractorilor cibernetici. Astfel, în ciuda creşterii investiţiilor în soluţii de securitate IT, companiile rămân vulnerabile, angajaţii acestora, prin comportament şi naivitate, fiind principala vulnerabilitate”, a declarat directorul general al NetSafe, Doru Manea.

În acest context, NetSafe a anunțat lansarea soluției PhishMe, care pune accentul pe comportamentul utilizatorilor și pe educarea acestora, scrie profit.ro.

”Soluția presupune trimiterea, în interiorul companiei, a unor simulări de phishing pentru a vedea cum reacționează angajații și ce sunt tentați să acceseze. În acest fel, companiile vor putea să evalueze, să măsoare și, ulterior, să își educe angajații despre cum să evite amenințările de acest tip”, se arată în comunicat.

Potrivit NetSafe, iese în evidenţă din datele la nivel global că 91% dintre breşele de securitate au ca punct de origine atacurile de tip spear phishing, 146 de zile este durata medie de identificare a unei astfel de breşe, 82 de zile este durata medie pentru inchiderea breşei de securitate, iar patru milioane de dolari este, în medie, la nivel global, impactul financiar al unei breşe de securitate într-o companie, scrie bursa.ro.

Reprezentanţii NetSafe transmit că angajaţii reacţionează la email-urile care conţin informaţii despre domeniul în care ei activează, la temele cele mai răspândite: comunicare de tip administrativ, finanţe, contracte şi la motivatori emoţionali: curiozitate, frică, urgenţă.