Datele financiare, tinta principala a mesajelor spam

Datele financiare reprezintă ţinta principală a mesajelor spam, pentru al treilea an consecutiv. Experţii Kaspersky Lab au făcut rezumatul activităţii din 2013:

 

Proporţia de mesaje spam din fluxul de e-mail a fost de 69,6% în 2013, cu 2,5 puncte procentuale mai mic faţă de anul anterior

Proporţia de mesaje spam trimise în 2013 prin intermediul computerelor şi serverelor din România a fost de 1,32%, România fiind pe locul 13 la nivel mondial

Procentul de e-mail-uri cu ataşamente ce conţineau malware a fost de 3,2% – cu 0,2 puncte procentuale mai mic decât în 2012

32,1% dintre atacurile de tip phishing au vizat reţelele sociale

Principalele surse de spam au fost China (23%) şi Statele Unite ale Americii (18%)

Proporţia de spam din traficul de mesaje e-mail continuă să scadă – în ultimii trei ani, cota de mesaje nesolicitate a scăzut cu 10,7 puncte procentuale. Astfel, se pare că agenţii de publicitate se orientează tot mai mult către alte tipuri de publicitate online legitimă, care sunt acum disponibile şi care au o rată de răspuns mai mare la costuri mai mici decât spam-ul.

 

Folosirea spam-ului pentru infracţiuni

 

Mesajele spam cu caracter promoţional comercial sunt înlocuite treptat cu cele ale infractorilor cibernetici, cum ar fi mesajele de tip spam care promovează produse ilegale sau pornografie. Un exemplu tipic este e-mailul din categoria „Călătorii şi turism”, folosit în 5-10% din totalul traficului de mesaje spam. În prezent, anunţurile publicitare de acest gen sunt rare, dar experţii au observat numeroase email-uri malware care exploatează activ teme precum ofertele de vacanţă şi de petrecere a timpului liber.

 

Mesaje ce par a fi trimise de furnizorii antivirus

 

De obicei, experţii în securitate IT recomandă utilizatorilor să îşi actualizeze periodic soluţiile antivirus, iar infractorii cibernetici au încercat să profite de acest lucru în 2013. În e-mailuri care par să fie trimise de către furnizori antivirus bine-cunoscuţi, precum Kaspersky Lab, McAfee, ESET, Symantec etc, aceştia le cereau utilizatorilor să îşi actualizeze sistemele cât mai curând, cu ajutorul fişierului ataşat. Însă, ataşamentul conţinea un troian din familia ZeuS/Zbot, creat pentru a fura date importante ale utilizatorului, în special informaţii financiare.

 

„Pentru al treilea an consecutiv, cele mai întâlnite fişiere malware răspândite prin intermediul e-mail-ulurilor au fost programele create pentru a fura informaţii confidenţiale, de obicei date de conectare şi parole pentru sistemele de online banking”, a declarat Darya Gudkova, Head of Content Analysis în cadrul Kaspersky Lab. „Însă, în prezent, atacurile de tip phishing fac trecerea de la conturile bancare la reţele sociale şi la e-mail. Această situaţie poate fi explicată parţial prin faptul că, în prezent, e-mailurile oferă, de multe ori, acces la o mulţime de informaţii, inclusiv conturi pe reţelele sociale, serviciile de mesagerie instantă, sistemele de stocare în cloud şi, uneori, chiar şi datele cardului de credit,” a explicat Darya Gudkova.

 

Mesajele e-mail “gri”: cum ocolesc filtrele de spam

 

În încercarea de a ajunge la un număr cât mai mare de utilizatori, dar fiind conştienţi de existenţa filtrelor de spam care blochează mesajele nedorite, agenţii de publicitate recurg la diverse trucuri. O parte din corespondenţa în masă este trimisă abonaţilor care au fost de acord să primească mesajele promoţionale, iar o altă parte este trimisă la adresele luate din baze de date imense cumpărate – către persoane care nu şi-au dat acordul pentru a primi astfel de mesaje. Dacă e-mailurile sunt blocate de filtrele de spam, agenţii de publicitate contactează distribuitorul de securitate şi încearcă să demonstreze că mesajele lor sunt legitime, afişând site-ul unde utilizatorii se înscriu şi unde se pot dezabona în orice moment. Această situaţie reprezintă o nouă provocare pentru industria anti-spam şi conduce la dezvoltarea de noi tehnologii care analizează reputaţia expeditorului.

 

De unde vine spam-ul?

 

Asia este responsabilă pentru 55,5% din cantitatea de spam la nivel mondial în 2013 (o creştere de 5,3 puncte procentuale faţă de 2012), urmată de America de Nord cu 19% (+ 3,2 puncte). Cota Europei de Est aproape s-a dublat faţă de anul precedent, plasând regiunea pe locul al treilea în clasament, cu 13,3%. Europa de Vest rămâne pe locul al patrulea, în ciuda unei scăderi de 2,4 puncte procentuale faţă de anul anterior, în timp ce America Latină ocupă locul al cincilea în clasament, scăzând la o treime faţă de procentul din 2012.