Talharii la magazine cu bijuterii – Modul de actiune al ACADEMIEI INFRACTORILOR ROMÂNI

DIICOT a trimis in judecata mai multi inculpati acuzati ca fac parte din „ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI”.

 

Aceştia sunt bănuiţi de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, aderare şi sprijinire a unui grup criminal organizat, instigare şi complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului şi tăinuire.

Potrivit procurorilor, după ce erau punctate de către „ofiţerul” = şef al grupului/brigăzii, magazinele de bijuterii şi ceasuri de lux ce urmau a fi atacate, erau vizualizate măsurile de protecţie/securitate ale magazinelor, se stabileau posibilităţile de atac, traseele de fugă şi locul/locurile în care vor fi lăsate temporar bunurile sustrase, gropi special săpate pe rutele de fugă, pubele de gunoi manevrate de alţi membri ai grupării, etc.

Trebuie menţionat că hotărârea finală de atac asupra unui magazin ţintă nu se lua exclusiv de ofiţerul respectiv, acesta anunţându-l în modul prestabilit pe liderul MARIN BOTEZ ADRIAN zis „ŢÂŢĂ” de fiecare dată despre intenţia sa şi primind dispoziţiile acestuia.

Odată stabilite ţintele, denumite codificat „fente”, membrii grupului se organizau în aşa fel încât să poată avea acces în magazinele de bijuterii vizate, acestea fiind de obicei protejate prin două uşi securizate (sistem double doors), astfel că la intrare se prezentau unul/doi dintre membrii grupului, îmbrăcaţi elegant, uneori deghizaţi în femei, pentru a-i determina pe proprietari să deschidă prima uşă de acces, sistemele cu două uşi de acces având tocmai rol de securitate.

La momentul în care prima uşa se deschidea, din spatele celor menţionaţi anterior, pătrundeau în forţă ceilalţi membrii ai grupului, purtând cagule, eşarfe, şepci, căciuli, etc., primul forţând cea de-a doua uşă de acces cu barosul sau toporul, după care, odată intraţi cu forţa în magazin, prin utilizarea violenţelor şi sub ameninţare cu diverse arme (de la arme de jucărie, la şurubelniţe şi cuţite), spărgând vitrinele, cu ciocane şi alte obiecte contondente, sustrăgeau rapid ceasurile de mare valoare şi bijuterii metale şi pietre preţioase, după care dispăreau pe rute diferite, abandonând la locul faptei uneltele folosite şi aruncând în locurile (gropile) prestabilite sacii cu bunurile sustrase.

De menţionat faptul că, fiecare dintre executanţi, avea un rol bine stabilit, pentru care de altfel fusese şi antrenat specific, unii determinând personalul magazinului să deschidă prima uşă, un altul spărgând-o pe cea de-a doua cu ajutorul unui baros/topor, alţii exercitând ameninţarea cu arme reale/false sau obiecte contondente asupra vânzătorului şi personalului de pază, alţii spărgând efectiv vitrinele, în modalitatea descrisă anterior, în urma acestora venind „culegătorii”, cei care efectiv adunau din vitrinele sparte ceasurile şi bijuteriile pe care le introduceau în rucsaci special achiziţionaţi şi purtaţi invers, respectiv în faţă.

Pe tot timpul derulării faptei, care de obicei nu dura mai mult de 60 de secunde, o altă persoană din grup „ţinea de şase”, respectiv asigura perimetrul din exteriorul magazinului, pentru a le putea permite scăparea cu prada celor din interior, în acest scop, având şi rolul de a împiedica închiderea şi blocarea uşilor de acces, fiind totodată pregătiţi să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare (cocktail Molotov), care să distragă atenţia publică şi să facă posibilă scăparea celor implicaţi.

Ulterior, odată ce jaful era realizat, toţi executanţii părăseau în fugă magazinul, de cele mai multe ori pe jos, uneori folosind biciclete închiriate, culegătorii mergând spre locurile prestabilite, unde au fost săpate în prealabil gropi, în care lăsau „prada”, acoperind-o cu pământ, pentru ca, după câteva zile în care rămâneau ascunşi şi aşteptau să vadă reacţiile autorităţilor, ofiţerul revenea să o dezgroape pentru a o transfera persoanei de încredere a liderului, trimisă special din România pentru a o prelua şi a o transporta în ţară, unde era şi valorificată.

În pofida prinderii membrilor executanţi, de cele mai multe ori asupra acestora nu au fost găsite bunurile sustrase, ceea ce demonstrează că marfa furată ajungea de cele mai multe ori în ţara noastră.

Din probe a reieşit că o metodă de aducere a bunurilor sustrase în România, era aceea a ascunderii acestora în autovehicule uzate cumpărate din diferite ţări europene şi aduse pe platformă în România, evitându-se în acest fel un control mai amănunţit asupra autoturismelor în cauză.

 

„ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI”, concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare

 

Prin actul de sesizare s-a reţinut că începând cu anul 2011, reţeaua criminală, autointitulată „ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI”, a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider = comandant suprem, identificat în persoana inculpatului MARIN BOTEZ (fost Lazăr) Adrian zis ,,Ţâţă” şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de „ofiţer”, ultimul eşalon fiind cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, din tot judeţul NEAMŢ, de regulă provenind din familii fără posibilităţi financiare, unii din orfelinate, alţii cu antecedente penale, dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor.

Inculpatul MARIN BOTEZ ADRIAN a pus bazele acestei organizaţii criminale de această manieră în anul 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (DOSARUL BARIERA), ceilalţi co-inculpaţi au fost arestaţi, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă la data de 09 mai 2011, dată de la care a şi fost dat în urmărire generală. Iniţial, inculpatul şi persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracţiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracţie din diverse centre comerciale din ţările vest europene.

Ulterior, inculpatul a regândit strategia infracţională şi modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor şi bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri nou recrutaţi în grupare pe care îi instruia pentru comiterea de jafuri în plină zi, imitând metodele folosite de celebra grupare infracţională PINK PANTERS, apărută în spaţiul fostei Iugoslavii, respectiv prin violenţă şi ameninţare, bazat pe şocul celor atacaţi, reuşind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre preţioase şi ceasuri scumpe, de ordinul milioanelor de euro.

Această grupare s-a structurat şi s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la „codificarea” regulilor şi a modului de organizare şi funcţionare, într-un aşa numit „REGULAMENT al ACADEMIEI”, având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de „contract secret de muncă”, precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum şi un capitol distinct referitor la „judecata” la care trebuie să se supună cel care greşeşte ori trădează.

De asemenea, fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecăţii efectuate în „Comisia Membrilor” – comisia fiind compusă din „comandatul suprem”, „avocatul” celui acuzat, „contabilul Academiei”, precum şi „ofiţer în rezervă, peste 50 ani”, „ofiţer care a executat peste 10 ani”, „ofiţer activ cu vechime de 5 ani”.

Tot acest regulament, stabilea că membrii cu gradul de „ofiţer”, care au acţionat în cadrul acestei grupări pentru o anumită perioadă de timp, în speţă 5 ani, se pot desprinde şi „îşi pot întemeia o mică ACADEMIE”, pe care s-o controleze singuri dar cu acordul şi cu susţinerea „grupării mamă”, probele existente demonstrând că acest lucru este veridic, din gruparea iniţială, desprindu-se două fracţiuni, respectiv una care s-a cristalizat în jurul fratelui liderului, acesta şi membrii grupării sale fiind deja cercetaţi şi condamnaţi în Croaţia pentru o faptă de tâlhărie, iar membrii grupării sale fiind de asemenea condamnaţi pentru infracţiuni de furt calificat în CROAŢIA, iar o alta ce a acţionat independent şi ai cărei o parte dintre membri sunt cercetaţi în stare de arest preventiv în Marea Britanie.

Ambele celule infracţionale au folosit ca mod de operare comiterea de infracţiunii fără violenţă, respectiv infracţiuni de furt prin efracţie, pe timp de noapte, din magazine de bijuterii şi ceasuri scumpe.

 

27 de infracţiuni de tâlhărie

 

În cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între un număr de 29 de infracţiuni, din care 27 infracţiuni de tâlhărie (fapt consumat şi tentative) comise în MAREA BRITANIE, BELGIA, ITALIA, FRANŢA, GERMANIA, AUSTRIA, DANEMARCA şi 2 infracţiuni de furt calificat comise în ANDORA şi MAREA BRITANIE.

Exemple:

1. Tâlhăria comisă la data de 08.05.2012, în Rotterdam, Olanda

https://www.youtube.com/watch?v=gWl2YIYuWpk

2. Tâlhăria comisă la data de 15.02.2013, orele 18.20, în Italia, oraş Milano

3. Tâlhărie comisă la data de 21.05.2013, orele 11.35, în Italia, oraş Milano

https://www.youtube.com/watch?v=B8AT-BkmSoY

4. Tâlhăria comisă la data de 01.12.2014, orele 18:15, în Milano, Italia

https://www.youtube.com/watch?v=lBKe6ZIWsSE

5. Tâlhăria comisă la data de 04.10.2013, în Franţa, Paris

https://www.youtube.com/watch?v=-wb50phXYKs

6. Tâlhăria comisă la data de 28.03.2012, orele 11.45, în Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

https://www.youtube.com/watch?v=Uv74eg8W-G8

7. Tâlhăria comisă la data de 05.04.2012, orele 11.45, în Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

https://www.youtube.com/watch?v=zqikO0L93ZI

8. Tâlhăria comisă la data de 25.08.2012, orele 11.20, în Regatul Unit al Marii Britanie

https://www.youtube.com/watch?v=caY9DvhiQS8

 

Prejudiciul total reţinut în cauză este în sumă de 8.452.667 euro.

Cauza a fost instrumentata împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale și Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.

Precizăm că în cadrul acestei anchete, cu sprijinul Eurojust, s-a semnat un acord de încheiere a unei echipe comune de anchetă (J.I.T.) între ROMÂNIA şi MAREA BRITANIE, extins prin act adiţional şi cu BELGIA.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.