Schimbare in piata serviciilor de securitate din Romania
Piața serviciilor de securitate din România are nevoie de o schimbare cât mai rapidă și mai profundă, fiind necesară renunțarea la practicile ilegale și neconcurențiale.
Scandalurile din ultima perioadă legate de dosarele de evaziune fiscală, licitațiile trucate și munca la negru au afectat grav piața de securitate. Astfel că se cere o resetare. Este nevoie de un moment al schimbării. Iar soluții există și pot fi aplicate, dacă se ajunge la un consens. Acestea sunt, pe scurt, concluziile la care au ajuns participanții la seminarul „Achiziționarea de Servicii de Securitate de Calitate”.
Evenimentul – organizat de Federatia Serviciilor de Securitate in colaborare cu I.G.P.R. si cu sprijinul A.R.I.S si CoESS – s-a desfășurat vineri, 12 iunie, la hotelul Marriott, din București. Principalii vorbitori au fost Eduardo Urcelay Cobas (CoESS), Gabriel Badea (FSS), Aurel Catrinoiu (IGPR-DOP), Ion Popescu (PSS), Liviu Mateescu (ARTS), Bogdan Șovar (PSS) și Răzvan Ionescu (Security Portal). Seminarul s-a adresat tuturor reprezentanților departamentelor de achizitii, beneficiarilor de servicii de securitate și celor care activeaza in domeniul serviciilor de securitate privată. Cu acest prilej, a fost prezentat și Manualul intitulat „Achiziţionarea de servicii de securitate privată de calitate”, dezvoltat de Confederaţia Serviciilor de Securitate Europene (CoESS) şi UNI-Europa, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
De asemenea, la eveniment, Razvan Ionescu, fondator al Security Portal, a prezentat o soluție concretă prin care pot fi eliminate munca la negru, practicile neconcurențiale și evaziunea fiscală. Este vorba despre un registru electronic pentru servicii de securitate, companii si personal, operat de entitățile care activează în piața de securitate.
Manualul „Achiziţionarea de servicii de securitate privată de calitate”
Suntem conștienți că aprecierea calității unui serviciu este destul de dificilă și, de aceea, concomitent, venim în sprijinul achizitorilor de servicii de securitate și cu un instrument practic elaborat sub egida Comisiei Europene și a Confederației Europene a Serviciilor de Securitate, respectiv ‘Manualul pentru Achiziționarea de Servicii de Securitate de Calitate‘, a declarat Gabriel Badea (FSS). Acest document punctează foarte clar elementele în realizarea serviciilor pe care achizitorul trebuie să le urmărească pentru a fi sigur că furnizorii îi oferă un serviciu realizat în condiții legale și de calitate. Mai mult, manualul are și instrumente practice, un set de grile, pe care cel care e în situația de a evalua oferte de servicii de securitate trebuie să le bifeze, rezultă un punctaj și el va ști sigur dacă ofertele pe care le are pe masă îndeplinesc condiții legale și de calitate.
Manualul intitulat „Achiziţionarea de servicii de securitate privată de calitate”, dezvoltat de Confederaţia Serviciilor de Securitate Europene (CoESS) şi UNI-Europa, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, are un obiectiv major: acela de a asista cumpărătorii în procesele de licitaţie, evidenţiind avantajele alegerii unor furnizori de calitate. Pe scurt, manualul explică de ce calitatea este importantă pentru clientul companiilor de securitate privată.
Acest manual încearcă să îi furnizeze cumpărătorului argumentele necesare pentru care serviciile de securitate privată trebuie să bazeze pe valoarea optimă, inclusiv criterii sociale relevante sectorului. Manualul evidenţiază importanţa cheie a definirii, identificării, căutării şi selectării celei mai bune valori pentru serviciile de securitate privată.
Valoarea optimă înseamnă că viitorul cumpărător beneficiază de cea mai bună afacere în limitele parametrilor aleşi. De asemenea, înseamnă că viitorul cumpărător –obtine cel mai valoros compromis şi combinaţia optimă între preţ şi calitate, care îi asigură cumpărătorului cel mai mare avantaj, integral conform nevoilor şi criteriilor definite.
Acest lucru este deosebit de important în industria noastră, întrucât sectorul serviciilor de securitate privată este foarte specific ca natură, avand ca si caracteristca asigurarea securităţii persoanelor si proprietatilor, ar trebui, prin urmare, să fie diferenţiat de alte sectoare economice având în vedere -contributia sa la asigurarea ordinii publice. Acesta este motivul pentru care abordarea bazată pe valoarea optimă contează substanţial pentru serviciile de securitate privată şi, ca atare, cumpărătorii acestor servicii ar trebui să îi acorde o prioritate ridicată.
Directiva Europeană 24/2014 privind achizițiile publice
Eduardo Urcelay Cobas (CoESS) a atras atenția asupra Directivei Europene 24/2014 privind achizițiile publice, care prevede că ofertele de servicii sau de produse achiziționate la nivel public trebuie selecționate în baza raportului preț/calitate celui mai avantajos.
Este important pentru noi ca această Directivă să fie adoptată cât mai repede, pentru că este bine cunoscut că în industria de securitate privată serviciile sunt achiziționate în licitații în baza prețului cel mai mic și asta duce la un lanț întreg de efecte nedorite. Prețul cel mai mic într-o industrie în care cheltuiala cu forța de muncă înseamnă peste 85% din costul de realizare a serviciului se traduce de fapt în condiții de muncă proaste, salarii mici, lipsa programelor de pregătire a personalului și a dotărilor, demotivare, deprofesionalizare și, deci, servicii de proastă calitate. Mai mult, înseamnă împingerea industriei de securitate privată către practici de concurență neloială, prețuri de dumping, evaziune fiscală etc. Atribuirea contractelor pe criteriul celui mai mic preț duce la tarife evident nesustenabile, atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere al respectării legislației, pentru că în industria de securitate privată serviciile trebuie să fie realizate conform unor constrângeri legale specifice.
Odată cu transpunerea Directivei 24/2014, se vor crea premisele pentru o abordarea pe criterii de calitate a achiziției de servicii de securitate și nu numai, fapt ce va încuraja profesionalismul și inovația în acest domeniu care are, așa cum arătam, un in-put important și în ceea ce privește siguranța publică.
De altfel, Gabriel Badea (FSS) a ținut să accentueze faptul că există un proiect de campanie publică prin care se încearcă influențarea autoritățile să transpună cât mai repede în legislația națională Directiva Europeană 24/2014 privind achizițiile publice. Dar impunerea calității ca și criteriu de selecție a ofertelor de servicii nu ține numai de legislație ci și de capacitatea celor care decid contractarea serviciilor de securitate de a discerne nivelul de calitate pe care poate să-l asigure fiecare furnizor.
Evaziunea fiscală și costul cel mai mic
Evaziunea fiscală nu s-a produs din cauza că nu există legislație, ci pentru că modul în care a fost aplicat acest cadru normativ a fost într-o oarecare suferință. În al doilea rând, în industria de securitate privată, atâta vreme cât se lucrează pe un model de concurență bazat pe cost, inevitabil se ajunge în zona de gri și negru. Aceste aspecte au fost evidențiate atât de Gabriel Badea (FSS), cât și de Liviu Mateescu (ARTS) și Bogdan Șovar (PSS).
Nici piața și nici industria nu au suficientă pregătire vis-a-vis de ceea ce înseamnă un serviciu de securitate de calitate și în sensul de a-l oferi, și în sensul de a-l cere, de a-l primi. Și atunci se ajunge la compromisuri în care se cheltuie bani pe servicii de securitate doar pentru a cheltui bugete, dar în esență ele fie sunt de o slabă calitate, fie nu sunt eficiente. De cealaltă parte, din dorința de a face profit se apelează în mod aberant la ‘optimizări de costuri’ care, așa cum s-a văzut, se duc dincolo de limita legală.
Potrivit lui Gabriel Badea (FSS), acesta este încă un motiv pentru care s-a inițiat campania de promovare a Manualului de achiziționare de servicii de securitate privată, care se adresează și sectorului public și sectorului privat, pentru a explica celui care achiziționează servicii de securitate cum se determină calitatea în acest domeniu și care este prețul corect care trebuie plătit pentru a avea un serviciu realizat în condiții de calitate și de deplină legalitate. Și aici se are în vedere nu numai legislația fiscală, dar și legislația muncii sau legile speciale care guvernează securitatea privată.
Situația industriei de securitate privată din România este oarecum aberantă: angajații din sectorul securității private sunt nemulțumiți pentru că sunt plătiți prost, furnizorii, operatorii, cei care sunt corecți, sunt nemulțumiți pentru că nu realizează marjele de profit pe care și le-ar dori și care se obțin în alte sectoare economice, clienții sunt nemulțumiți pentru că primesc servicii proaste, statul e nemulțumit pentru că nu încasează impozite și taxe la nivelul așteptat. E un cerc vicios care trebuie spart, iar acest lucru nu se poate face decât prin conștientizarea părților implicate că depinde de fiecare să intrăm într-o normalitate pe care ne-o dorim cu toții, a mai spus Gabriel Badea.
Statistică îngrijorătoare de la IGPR
În cadrul campaniei publice de promovare a calității și profesionalismului în serviciile de securitate, inițiatorii beneficiază de un sprijin important din partea Poliției, mai exact din partea Direcției de Ordine Publică din cadrul IGPR. Astfel, prezent la eveniment, șeful Serviciului sisteme de securitate privată, din cadrul Direcției de Ordine Publică (IGPR), comisar-șef de poliție Aurel Catrinoiu, a prezentat o statistica îngrijorătoare.
Date statistice:
#- nr. societăţi de pază licenţiate active = 1.345
#- obiective asigurate = 19.119
#- total agenţi angajaţi= 102.674
#- în curs de calificare= 4.830
#- societăţi cu mai puţin de 100 agenţi angajaţi= 927
#- între 100-300 angajaţi= 246
#- peste 300 angajaţi = 100
#- fără activitate = 102#
FAPTE CONTRAVENŢIONALE:
#- sancţiuni contravenţionale constatate= 8.983 (din totalul 16.668 la Legea nr.333/2003)
#- aplicate conducătorilor= 1.485
#- beneficiarilor= 2.467
#- agenţilor de securitate= 5.081
#- atestate retrase = 152
#- controale executate= 1384 la sedii şi 31838 la obiective
Cauze identificate:
– legislaţie insuficientă pentru combaterea practicilor incorecte (concurenţei neloiale, contractarea serviciilor de pază, legislaţia specifică pazei)#- prestarea serviciilor de pază cu tarife nesustenabile induce asigurarea pazei cu deficienţe:
# folosirea de personal necalificat;
# angajarea cu fracţii de normă;
# subdimensionarea dispozitivelor;
# lipsa controlului personalului în serviciu sau formalism (lipsa şefilor de ture, obiective sau alt personal desemnat pentru efectuarea controlului)
# lipsa dotărilor prevăzute în planul de pază sau a uniformelor;
# implicarea societăţilor în operaţiuni fictive;
#- beneficiarii acceptă şi plătesc servicii de proastă calitate;
Este îngrijorător faptul că în ultima perioadă de timp s-au descoperit cazuri de evaziune fiscală, spălare de bani, infracţiuni săvârşite de administratorii unor societăţi de pază, ceea ce scade şi mai mult încrederea beneficiarilor în aceste servicii
Campanii de mediatizare si promovare a competitiei corecte in piata serviciilor de securitate
Liviu Mateescu (ARTS) a atras atenția asupra faptului că se simte nevoia unei campanii de mediatizare si promovare a competitiei corecte in piata serviciilor de securitate.
Potrivit acestuia, în momentul de față, in piață, licitatiile de lucrari, de regula, sunt atribuite Antreprenorilor generali, criteriul de atribuire fiind pretul cel mai mic, cu respectarea cerintelor caietului de sarcini. Se subliciteaza si se castiga deseori la 60-70% din bugetul alocat. Dupa atribuire, se pune presiune pe subantreprenori pentru reducerea preturilor deja ofertate. Aceeasi situatie exista si in cazul licitatiilor directe de proiecte de securitate sau de mentenanta pentru acestea. Consecintețe sunt: demotivarea prestatorilor, inlocuirea produselor si materialelor cu unele mai ieftine si de calitate indoielnica, folosirea de forta de munca slab calificata. Astfel, rezulta lucrari de calitate slaba si o lipsa de interes pentru utilitatea acestora.
Potrivit lui Liviu Mateescu (ARTS), in ciuda cerintelor din ce in ce mai ridicate, preturile practicate in piata au scazut dramatic, din cauza crizei economice, a competiției incorecte, a lipsei de viziune pe termen mediu si lung. De asemenea, stacheta a ramas destul de joasa, din cauza neimplicarii asiguratorilor. Iar lipsa de informare si cultura tehnica de specialitate a beneficiarului a condus la o perceptie gresita asupra businessului.
Astfel, ARTS isi propune:
-Campanii de mediatizare si promovare a competitiei corecte in piata serviciilor de securitate.
-Campanii de educare si constientizarea a Beneficiarilor privind cerintele minime obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca atat produsele, sistemele, serviciile cat si prestatorii de tehnica de securitate.
-Propune pietei proiectul: Expertul in securitate – evaluator de conformitate si arbitru.
-Propune pietei proiectul: Ghid de achizitie pentru sistemele tehnice de securitate
-Sa colaboreze cu autoritatile si sa le sprijine in adoptarea masurilor legislative care sa contribuie la respectarea calitatii in beneficiul tuturor partilor dar mai ales al Beneficiarului.
–Sa insistam in atragerea asiguratorilor in ecuatia “reducerii riscurilor”.
-Sa continuam procesul de integrare a standardelor europene de produse, sisteme si servicii si sa le promovam ca cerinte obligatorii.
-Sa gasim criterii de selectie si calificare care sa imbunatateasca sansele companiilor corecte si profesioniste.
-Sa redescoperim avantajele competitiei corecte calitate versus pret si sa stim sa spunem NU compromisului.
Consecintele nefaste ale pretului mic in securitatea privata
Un semnal de alarmă a fost tras și de Bogdan Șovar (PSS), care a vorbit despre consecintele nefaste ale pretului mic in securitatea privata.
Potrivit acestuia, un pret mic inseamna munca la negru, oameni neplatiti legal si impozite neplătite. Astfel, rezultă evaziune fiscală si dosare penale. De asemenea, un pret mic inseamna o calitatea slaba a serviciilor, oameni nemultumiti (vulnerabili) De aici, apare vulnerabilitatea obiectivelor si insecuritatea.
In schimb, pret corect insemana munca legală, impozite, oameni motivati, si siguranta. Drept rezultat, apare profitul si afacerea devine durabila.
Bogdan Șovar a ținut să atragă atenția asupra faptului că, in ultimul an, peste 20 de societati care activeaza in sectorul securitatii private au avut probleme legate de evaziune fiscala. De asemenea, au fost inregistrate mii de reclamatii la ITM pentru majoritatea firmelor de paza. Si au fost intentate sute de procese cu angajatii pentru nerespectarea obligatiilor legate de plata salariilor si a contributiilor catre stat.
Calitatea personalului de paza lasa de dorit datorita slabei motivatii salariale. Investitiile in profesionalizare si scolarizare sunt fie minime fie deloc, consideră Bogdan Șovar (PSS), care îi indică drept vinovați pe patronii firmelor private de securitate, dar și pe autorități (Poliție, ANAF, ITM).
Concluzia trasă este că e nevoie de un „moment 0”, o schimbare radicală.
Registrul electronic, o soluție eficientă
Atrăgând atenția asupra faptului că, pentru schimbare, este nevoie de soluții concrete, nu doar de intenție, Răzvan Ionescu (Security Portal) a prezentat un proiect caree ar veni în sprijinul tuturor celor implicați în activitatea de securitate privată.
Soluția constă în implementarea unui registru electronic (o aplicație) pentru servicii de securitate, companii si personal, operat de entitățile care activează în piața de securitate. Sistemul va oferi aproape in timp real date exacte legate de toate aspectele securitatii, precum si date statistice pentru companii.
De asemenea, sistemul va emite alarme de practici suspecte și dovezi pentru acțiuni de control efectuate de autorități.
Toate companiile care execută servicii de securitate vor fi inventariate, chiar dacă nu au contract cu o firmă licențiată (de exmplu: paza cu personal propriu). De asemenea, se are in vedere inregistrarea tuturor documentelor de securitate (ROF, licente etc). Ficare contract de securitate va fi inregistrat electronic în aplicație (fara date economice). Raportarea ar trebui sa se faca in mai putin de 72 de ore, din momentul inceperii furnizarii serviciilor de securitate. Evaluarile de risc, planurile de paza si proiectele tehnice ar trebui inregistrate in aplicatie, tot in mai putin de 72 de ore.
Aplicatia este programata sa calculeze automat orele de munca pentru fiecare agent de securitate, in functie de planul de paza.
In functie de setarile specifice, aplicatia va lansa alarme atat pentru politie (exemplu: diferente mari intre orele planificate si cele efective), cat si pentru companii (exemplu: licente, validitatea analizei de risc etc).
Aplicatia ar urma sa fie gazduita pe un server si furnizata ca SaaS. Utilizatorii vor putea accesa contul pe baza de parola. Foarte important, informatiile sensibile nu vor fi inregistrate (exemplu: preturi, indatoririle agentilor, amplasarea senzorilor/camerelor). De asemenea, utilizatorii isi vor putea accesa doar propriile date statistice, exceptie facand utilizatorii de la politie.
