Raportul de evaluare a activitatii DGPMB în 2013

Anul 2013 a reprezentat o perioadă complexă din punct de vedere operativ şi deosebit de importantă pentru Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti,

în calitatea sa de principală instituţie responsabilă cu asigurarea stării de securitate publică a Capitalei României, metropolă europeană în plină dezvoltare.

Volumul activităţilor derulate a fost racordat la specificul acestui oraş:

1. al şaselea oraş ca densitate de locuitori din Uniunea Europeană;

2. 1.943.981 locuitori, respectiv 10,2% din populaţia ţării;

3. suprafaţă de 228 km2 şi o reţea stradală în lungime de 3.193 km;

4. a IV-a reţea de transport urban ca mărime din Europa;

5. 18,8% din parcul auto naţional;

6. centru politic, administrativ şi cultural – instituţiile fundamentale ale statului, 114 ambasade şi consulate, 4 centre universitare cu 161 facultăţi şi 457 instituţii de învăţământ preuniversitar;

7. centru economic – 125 mari centre comerciale, peste 1.000 sucursale bancare, 108 obiective cultural – sportive şi peste 230.000 societăţi comerciale.

Aceste coordonate definesc Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti ca fiind unitate etalon a Poliției Române.

Instituţia trebuie să gestioneze o situaţie operativă complexă, pentru care angajează ample resurse instituţionale.

Raportat la nivelul naţional, pe teritoriul de competenţă se înregistrează:

a) 12,9% din infracţiunile sesizate;

b) 37,1% din criminalitatea stradală;

c) 18,5% din apelurile „112”.

Pe parcursul anului 2013, activitatea Poliţiei Capitalei a fost marcată de importante evenimente politice, culturale şi sportive.

PREVENIREA ŞI COMBATEREA CRIMINALITĂŢII

În anul 2013, pe baza profilului victimelor, evidenţiat de analizele socio-psihologice, au fost stabilite următoarele priorităţi:

-reducerea vulnerabilităţii minorilor, atât pe componenta victimală cât şi pe cea de delincvenţă juvenilă;

-reducerea vulnerabilităţii victimale a cetăţenilor, în cazul infracţiunilor de furt;

Activităţile de colaborare s-au derulat în cadrul a 25 protocoale, 45 de activităţi cu autorităţile centrale şi 168 cu autorităţi locale, 177 de activităţi cu O.N.G.-uri, 60 de activităţi cu inspectoratele şcolare de sector şi I.S.M.B., 93 de seminarii, mese rotunde şi conferinţe. Dintre acestea, 44 de activități s-au desfășurat în colaborarecu posturile radio/TV etc.

1. PREVENIREA CRIMINALITĂŢII

Pentru prevenirea criminalităţii au fost concepute şi derulate proiecte ce au vizat categorii de infracţiuni cu tendinţe evolutive:

-prevenirea furturilor din buzunare/genţi în mijloace de transport în comun – „Buzunarul tău contează”;

-prevenirea furturilor din locuinţe – „Cu uşile închise”;

-prevenirea furturilor comise din societăţi comerciale;

-prevenirea tâlhăriilor – „În siguranţă pe stradă”;

-prevenirea violenţei în familie – „Ordinul de protecţie”;

-prevenirea agresiunilor în trafic – „Stop violenţei în trafic!”;

-prevenirea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor – „Sfaturi mari pentru cei mici”, “Unde-i lege, nu-i tocmeală”, “Rămâi la adăpost” (destinat minorilor din sistemul de protecţie socială), Fan club “Gândire Fresh”etc.

Structura de analiză și prevenire a criminalităţii din cadrul Poliţiei Capitalei s-a implicat activ în derularea unor proiecte şi în implementarea unor planuri de măsuri în afara priorităţilor stabilite la începutul anului 2013:

-“Naivitatea te costă!”, pe linia prevenirii înşelăciunilor prin telefon, activitate desfăşurată în colaborare cu Secţia 25 Poliţie;

-“Bucharest – The Safest City”, pe linia prevenirii victimizării turiştilor străini;

-PlanulDirecţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale în zona centrală a Capitalei;

-proiectul Agenţei Naţionale Antidrog de prevenire a consumului de droguri “Prea rebel să fii condus” etc.

Activitatea preventivă va continua în baza unui plan de măsuri proactive, pentru reducerea infracţiunilor cu evoluţii sezoniere, întocmit pentru anul 2014.

2. COMBATEREA CRIMINALITĂȚII

Criminalitatea a înregistrat o evoluţie complexă determinată, printre altele, de recesiunea economică şi criza financiară. Acestor cauze li s-au suprapus o multitudine de manifestări publice, politice, culturale şi sportive, pentru care au fost alocate resurse instituţionale importante.

Măsurile dispuse în plan managerial şi angajarea efortului tuturor poliţiştilor în plan execuţional au avut ca efect:

– diminuarea volumului infracţionalităţii pe toate segmentele, rezultatul înregistrat situându-se la cota minimă a ultimilor 10 ani;

– menținerea,sub media criminalităţii calculată pentru ultimii 5 ani, ainfracționalității sesizate.

Astfel, în anul 2013, numărul infracţiunilor a scăzut cu 7% comparativ cu anul 2012.

-63,5% sunt infracţiuni judiciare, 26,7% de altă natură şi 9,8% economico-financiare.

–17,6% au fost săvârşite în mediul stradal, iar 45% au fost înregistrate, iniţial, cu autor necunoscut.

Infracţiunile de natură judiciară au scăzut cu 9% raportat la anul 2012. Au fost cercetate 15.096 persoane, 17,2% în stare de reţinere sau arestare preventivă (+8% comparativ cu 2012).

1. Infracţiuni contra persoanei – infracţionalitatea sesizată în anul 2013 se menţine sub media criminalităţii din ultimii cinci ani:

-Infracţiunile contra persoanei reprezintă 16% din totalul infracţiunilor sesizate, în scădere cu 13% în anul 2013, comparativ cu 2012.

-93% sunt infracţiuni cu pericol social redus, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanelor vătămate (loviri sau alte violenţe, vătămare corporală, viol, ameninţare etc.). Cea mai mare parte din aceste dosare se finalizează prin retragerea plângerii sau împăcarea părţilor şi, prin urmare, nu ajung în instanţă.

Infracţiunile de omor înregistrează un trend descendent raportat la anul anterior şi o valoare minimă pentru ultimii 5 ani. Au fost înregistrate 19 sesizări, iar pentru săvârşirea infracţiunilor de omor, au fost reţinute/arestate 18 persoane. Aproximativ 60% din totalul infracţiunilor au fost săvârşite pe fondul conflictelor spontane în mediul intrafamilial sau cu implicarea persoanelor fără adăpost.

Nicio infracţiune de omor comisă în 2013 nu a rămas cu autori necunoscuţi. Cinci cauze înregistrate în anii anteriori au fost rezolvate prin identificarea autorilor.

Infracțiunile detentativă de omorau scăzut cu 11% comparativ cu anul precedent. Pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor au fost reţinute/arestate 31 persoane.

Vătămările corporale grave au înregistrat un trend descendent în anul 2013, comparativ cu anul 2012 (în scădere cu aproximativ 30%).

2. Infracţiunile contra patrimoniului

Infracţionalitatea sesizată în anul 2013 se menţine sub media criminalităţii din ultimii cinci ani. Numărul infracţiunilor a scăzut cu 10,5% de la 58.167 în anul 2012,la 52.049 fapte în 2013.

Infracţiunile contra patrimoniului reprezintă 63,5% din totalul infracţiunilor sesizate: 64% sunt infracţiuni de furt; 15,5% distrugeri; 11,7% înşelăciuni; 2,5% tâlhării.

1. Infracţiunile de tâlhărie: sub media criminalităţii din ultimii cinci ani:

– numărul infracţiunilor a scăzut cu 30,3% de la 1.881, în 2012,la 1.310 fapte, în 2013.

– se înregistrează o scădere cu 30,7% a tâlhăriilor comiseprin smulgere.

– au fost cercetate 727 de persoane, din care 60,7% în stare de reţinere/arest.

2. Furtul – sub media criminalităţii din ultimii cinci ani:

– numărul infracţiunilor a scăzut cu 13,6%, de la 38.456 în anul 2012,la 33.203 în 2013.

– 77% din infracţiunile de furt sunt apreciate ca având un pericol social redus: furturi de pe rafturi din societăţile comerciale, furturi din buzunare/poşete/genţi, furturi din şi de pe auto, furturi de fier vechi şi de cablu etc.

– Au fost cercetate 4.977 persoane, iar faţă de 30,2% s-au luat măsuri privative de libertate (reţinere şi/sau arestare).

– Furturile din locuinţe scad, raportat la anul 2012, cu 23%, fiind sesizate 2.300 de fapte;

– Scad cu 22,6% infracţiunile săvârşite prin efracţie, cu 24,3% furturile comise prin escaladare, cu 23% cele comise prin rupere butuc şi cu 51,3% furturile din locuinţe săvârşite cu modul de operare “uşă neasigurată”;

– Se înregistrează creşteri cu 35,3% în privinţa furturilor comise cu modul de operare „chei potrivite ori mincinoase”.

– Au fost cercetate 638 persoane, iar faţă de 41,4% s-au luat măsuri privative de libertate.

– Furturile din societăţi comerciale au înregistrat o evoluţie ascendentă faţă de anul anterior, înregistrând o creştere de 9,4%. Au fost înregistrate 7.359furturi din societăţi comerciale. Caracteristic pentru acest gen de infracţiuni este că79,5% din totalsuntfurturi de pe rafturile magazinelor (+19,3%).

– Au fost cercetate 1.890 persoane, din care 17,8% în stare de reţinere/arest.

-S-a înregistrat, în 2013, o scădere de 17,7% a furturilor din buzunare/poşete/genţi, comparativ cu anul 2012. Au fost cercetate 199 persoane, din care 61,8% în stare de reţinere/arest.

–Furturile de autovehicule înregistrează o scădere de31,6% faţă de anul 2012. Au fost cercetate 120 persoane (la acelaşi nivel cu anul 2012), din care 76 în stare de reţinere/arestare. Serviciul Furturi de Autovehicule a soluţionat 2.713 cauze, din care au fost raportate ca fiind sustrase 404 autovehicule, fiind găsite 109 autovehicule (75 autohtone şi 34 străine).

–Furturile din auto înregistrează o scădere de 27,7% faţă de anul 2012. Faptele din această categorie reprezintă 13,7% din totalul infracţiunilor de furt. Au fost cercetate 441 persoane din care 218 reţinute/arestate.

3. Arme, explozivi şi substanţe periculoase

În Bucureşti sunt autorizate să deţină arme şi muniţii 25.607 persoane fizice, reprezentând 15% din totalul înregistrat la nivel naţional.

Persoanele fizice autorizate deţin 16.059 arme letale şi 24.210 neletale

Sunt autorizate să deţină arme şi muniţii 225 persoane juridice (7% din totalul naţional), care deţin 1.759 arme letale şi 1.857 arme neletale.

În anul 2013 s-a continuat ampla acţiune de verificarea deţinătorilor demarată în 2012, ce s-a materializat în ridicarea în vederea casării unui număr 609 arme (faţă de 1.343 în 2012), 6.832 elemente de muniţie (faţă de 55.362 în anul 2012) şi în anularea unui număr de 678 autorizaţii (617 anulări de autorizaţii în 2012), în 294 de cazuri fiind suspendat dreptul de deţinere şi folosire (faţă de 49 de cazuri în 2012).

Au fost înregistrate 321 de infracţiuni la regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor periculoase, fiind indisponibilizate în vederea confiscării 185 de arme (40 letale şi 145 neletale), precum şi 3.924 elemente de muniţie.

Au fost constatate 9 incidente în care s-au folosit arme ( scădere cu 80,4% comparativ cu anul 2012). În 2 situaţii au fost folosite arme letale şi în 7 arme neletale. În 22,2% din evenimente, armele erau deţinute în mod ilegal.

Pentru infracţiuni la regimul armelor şi substanţelor periculoase au fost cercetate336 persoane.

4. Criminalitatea stradală –sub media criminalităţii din ultimii cinci ani:

În anul 2013, comparativ cu 2012, s-a înregistrat o scădere de 17,6% (14.539 infracţiuni) a criminalității stradale. Infracţiunile stradale reprezintă 17,6% din totalul infracţiunilor sesizate.

Scad furturile din auto (-27,5% comparativ cu 2012), furturile de componente exterioare auto (-6,7% comparativ cu 2012), furturile de auto (-33% comparativ cu 2012), furturile din buzunare/poşete/genţi etc. (-14% comparativ cu 2012) şi tâlhăriile comise prin smulgere (-34% comparativ cu 2012).

Se înregistrează o creștere de 18,7% a infracțiunilor constatate în flagrant faţă de anul anterior.

Se înregistrează o creştere de 37,8% a numărului infracţiunilor stradale prevăzute de Legea nr. 61/1991.

5.Criminalitatea economico – financiară

Infracţiunile de evaziune fiscală reprezintă 28,4% din totalul celor economico-financiare sesizate, fiind înregistrate 2.300 fapte. În 33,6% din cazurile instrumentate polițiștii s-au sesizat din oficiu.

Prejudiciul cauzat prin săvârşirea acestor infracţiuni s-a ridicat la 123milioane lei, din care a fost recuperat 56 milioane lei (reprezentând 45,5%).

Au fost indisponibilizate bunuri în valoare de 24,8 milioane lei. Trebuie remarcat că la valoarea prejudiciului recuperat se adaugă şi sumele de bani plătite de învinuiţi în cele 181 dosare penale în care s-a făcut aplicarea cauzei de nepedepsire şi de reducere a pedepsei prevăzută de lege, în cuantum de 10.1 milioane lei (+33%).

S-a urmărit creşterea eficienţei în combaterea evaziunii fiscale în cele 5 domenii prioritare (produse energetice, tutun, mărfuri agroalimentare, construcţii şi materiale de construcţii, munca la negru şi gri):

• Munca la negru/gri – au fost constatate 247 infracţiuni (în creștere de 58,3% comparativ cu 2012) pentru care au fost cercetate 244 persoane (în creștere de 74,3% față de anul 2012), pentru un prejudiciu cercetat de 37.003 lei, fiind emise 28 de rechizitorii;

• Construcţii şi materiale pentru construcţii – au fost constatate 235 de infracţiuni (creștere de 32,8% față de anul 2012) pentru care au fost cercetate 197 persoane (cu un procentaj de 20% mai mare comparativ cu 2012), 14 în stare de reţinere sau arestare, pentru un prejudiciu cercetat de 80.104,3 lei, fiind emise 33 rechizitorii;

• Produse energetice – au fost constatate 52 de infracţiuni (-5,5%), fiind efectuate cercetări faţă de 26 persoane (-18,8%), 7 în stare de reţinere sau arestare, pentru un prejudiciu de 5.965,5 lei, fiind emise 9 rechizitorii;

• Tutun şi produse din tutun – au fost constatate 164 de infracţiuni (creștere de 19%față de anul 2012) pentru care au fost cercetate 103 persoane (creștere de 12%față de anul 2012),35 în stare de reţinere sau arestare, pentru un prejudiciu de 1.779,9 lei, fiind emise 8 rechizitorii;

• Produse agroalimentare – au fost constatate 99 de infracţiuni pentru care au fost cercetate 83 persoane, 9 în stare de reţinere sau arestare, pentru un prejudiciu de 23.790,1 lei, fiind emise 27 rechizitorii.

Combaterea criminalităţii economico-financiare nu s-a rezumat doar la direcţiile de acţiune prioritare, pe parcursul anului trecut fiind înregistrate 8.088 infracţiuni de natură economico-financiară.

6. Siguranţă rutieră

Activitatea a fost concentrată pe îndeplinirea obiectivului general asumat: creşterea fluenţei circulaţiei şi a siguranţei rutiere.

În Bucureşti sunt 882.540 posesori ai permisului de conducere (13% din totalul la nivel naţional) şi 1.125.591 autovehicule înmatriculate (18,8% din parcul naţional). La acestea, se adaugă autovehiculele ce tranzitează zilnic oraşul.

–se înregistrează o diminuare a numărului de persoane decedate în accidente rutiere cu 21,5%, de la 79 înregistrate în 2012, la 62 în 2013.

– numărul persoanelor rănite grav a scăzut cu 19,7%, iar al celor rănite uşor cu 58,9%.

– în cursul anului 2013, s-a înregistrat cel mai redus număr al persoanelor decedate în accidente rutiere din ultimii 10 ani, deşi pe o suprafaţă ce reprezintă 0,09% din cea a României se regăseşte 18,8% din parcul naţional de autovehicule şi peste 13% din posesorii de permise auto de conducere;

–au fost aplicate 224.599 sancţiuni contravenţionale şi au fost reținute 16.244permise de conducere şi retrase 5.505 certificate de înmatriculare.

– Activităţi preventive – au fost organizate 846 acţiuni de combatere a încălcărilor normelor de circulaţie rutieră care, în afară de cauzele generatoare de accidente, au vizat: regimul de viteză, portul centurii de siguranţă, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, transportul de persoane, verificarea tehnică a autovehiculelor. Unele dintre acestea au fost organizate în parteneriat cu: Registrul Auto Român, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Agenţia Naţională Antidrog, Direcţia pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti şi alte instituţii cu competenţe în domeniu.

Priorităţi de acţiune

Indicatorii de performanţă specifici muncii de poliţie evidenţiază faptul că Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi-a îndeplinit obiectivele stabilite şi a reuşit să contribuie la efortul comun al instituţiilor din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională şi al celor din sistemul judiciar pentru asigurarea unui nivel de securitate corespunzător în spaţiul public şi privat.

Rezultatele sondajelor de opinie aplicate în scopul identificării necesităţii de siguranţă publică şi percepţiei cetăţenilor asupra nivelului acestuia coroborate cu responsabilităţile derivate din Programul de guvernare 2013 – 2016, impun continuarea activităţilor circumscrise priorităţilor instituţionale stabilite încă de la începutul anului trecut, în scopul îndeplinirii obiectivului fundamental: Creşterea continuă a gradului de siguranţă a cetăţeanului în Bucureşti.