Protectia si paza parcurilor nationale. Care este rolul ranger-ului din România?

România are prea puţini rangeri pentru a acoperi nevoile de protecţie şi pază din parcurile naţionale şi parcurile naturale, existând zone în care un singur om este nevoit să acopere chiar şi peste 1.000 de hectare de teren din aria protejată de care se ocupă în mod direct.

‘În România sunt peste 200 de rangeri, dar numărul lor este mic în comparaţie cu suprafaţa parcurilor naţionale sau naturale din ţara noastră. Avem rangeri foarte buni, dar este nevoie de creşterea numărului acestora, în paralel cu asigurarea unei pregătiri de specialitate. Această pregătire încercăm să o oficializăm prin cursuri, pentru că unii dintre rangeri au venit direct din rândurile silvicultorilor şi au nevoie de cunoştinţe suplimentare’, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Rangerilor din România (ARR), Mihai Gligan, cu ocazia Zilei Internaţionale a Rangerilor.

Potrivit acestuia, rangerii au nevoie de echipament, de mijloace de transport eficiente şi de suport legal pentru că au fost cazuri în care s-au confruntat cu nemulţumirile unor persoane ce au încălcat legea în ariile protejate.

‘Rangerii din Parcul Natural Apuseni şi-au luat singuri motociclete de 125 cmc pentru a se putea deplasa în teren. Se mişcă repede şi nu consumă mult carburant, pentru că unii dintre ei îşi cumpără benzina pentru a putea lucra. Sunt 75 de rangeri care trebuie să acopere o suprafaţă de 75.000 de hectare în această zonă’, a explicat reprezentantul rangerilor români.

Un număr redus de rangeri este şi în Parcul Naţional Retezat, unde 11 oameni au în grijă peste 38.000 de hectare, faţă de 85 de angajaţi cât are un parc similar din Germania, aşa cum este Parcul Naţional Pădurea Bavareză (Bayerischer Wald), a menţionat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al ARR, Florina Crişan.

Ea a precizat că între meseria de ranger şi cea de pădurar există o diferenţă ce ţine de activitatea specifică pe care o desfăşoară fiecare dintre aceşti angajaţi, primii fiind cei care intră în contact direct cu turiştii, pe care îi îndrumă şi sprijină pe traseele de munte.

‘Rangerii sunt ochii administraţiei unui parc naţional, pe teren. În aria lor de competenţă, rangerii oferă turiştilor informaţii şi ghidaj pe trasee, educă şi îndrumă publicul, ajută la refacerea semnelor indicatoare, a marcajelor, refugiilor şi a altor dotări turistice. Rangerii monitorizează populaţiile de animale sălbatice, starea habitatelor, verifică şi sancţionează, dacă este cazul, nerespectarea legislaţiei din aria protejată’, a explicat purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Rangerilor din România, Florina Crişan.

În România există 13 parcuri naţionale, 13 parcuri naturale, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi peste 960 de alte arii protejate de dimensiuni mai mici, toate acestea cumulând 7,2% din teritoriul ţării.

România este membră a Asociaţiei Internaţionale a Rangerilor, iar rangerul Florin Hălăştăuan ‘Hombre’ reprezintă Europa în cadrul acestei organizaţii.