Persoanele responsabile cu asigurarea pazei, protejate la fel ca funcţionarii publici

Senatul a adoptat tacit, miercuri, o propunere de completare a articolului 257 din Codul penal, prin care persoanele cu atribuţii de pază sunt protejate în mod similar cu funcţionarul public angajat de instituțiile de stat.

Senatul a adoptat tacit, miercuri, o propunere de completare a articolului 257 (referitor la ultraj) din Codul penal, prin care persoanele cu atribuţii de pază prevăzute de Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor sunt protejate în mod similar cu funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, scrie agerpres.ro.

“Dispoziţiile alin. 1 şi 2 ale art. 257 (n.r. – referitoare la funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) se aplică şi faptelor săvârşite împotriva personalului cu atribuţii de pază, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, angajat al societăţilor specializate de pază şi protecţie care funcţionează în baza Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor”, se arată în propunerea legislativă.

Iniţiatorii propunerii, un grup de deputaţi PMP, susţin, în expunerea de motive a actului normativ, că “modificarea art. 257 din Codul penal este necesară pentru protejarea persoanelor cu atribuţii de pază prevăzute la art. 38 din Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, şi anume agenţi de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoţitori de valori, gărzi de corp sau alte persoane desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază”.

Principalele prevederi ale articolul 257 din Codul penal în vigoare, care vizează ultrajul, şi propus spre amendare prin iniţiativa legislativă sunt: “ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violente, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legatură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime. Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legatură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime,” citează Mediafax.

“Prin activitatea specifică, viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a acestor persoane sunt supuse unui risc major, după cum rezultă din statisticile referitoare la evidenţa victimelor şi persoanelor vătămate (…) Chiar dacă personalul de bază nu este considerat funcţionar public (…) activitatea acestuia este supusă controlului şi supravegherii autorităţilor publice, iar serviciul pe care îl desfăşoară poate fi asimilat serviciului public”, potrivit expunerii de motive a documentului.