Integritatatea in structurile antifrauda

Evaluarea psihologică a personalului din structurile antifrauda devine obligatorie, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii A.N. A.F., publicată în Monitorul Oficial, în 29 iunie 2013.

Pentru ocuparea funcţiilor publice în cadrul structurii antifraudă, persoanele vor trebui să îndeplinească câteva condiţii minime din punct de vedere psihologic, şi anume: promovarea evaluărilor psihologice complexe, dar şi a evaluărilor de integritate, inclusiv prin evaluarea personalului Direcţiei generale antifraudă fiscală din punct de vedere psihologic şi al comportamentului simulat, de către personal sau cabinete de specialitate.

Înclinaţia spre respectarea regulilor şi incoruptibilitatea sunt cei mai buni indicatori ai integrităţii. Scorurile maxime ale integrităţii ar trebui să apară în rezultatele evaluărilor persoanelor capabile, foarte conştiincioase, cumpătate, responsabile, serioase, stabile, pe care se poate pune baza. Astfel, vom descoperi persoane de încredere, constante şi temeinice, ce deţin o capacitate de organizare remarcabilă, punctuale, care vor pune întotdeauna datoria şi disciplina pe primul plan. Dezaprobă vehement orice privilegiu sau favoritism, sunt corecte şi integre, gradul de conformism faţă de autoritate şi reguli este foarte ridicat, sunt ordonate, sincere şi statornice.

Scoruri mici vom întâlni la persoanele ce nu manifestă loialitate, se abat de la morală, sunt nepăsătoare, îndatoririle de serviciu li se par plictisitoare şi banale, destul de iresponsabile şi neimplicate, risipitoare şi libertine. Necinstite în cele mai multe cazuri, suspicioase, răzvrătite, încrezute, pline de orgoliu, nu le pasă de autoritate, sunt dezordonate şi au obiceiul să acţioneze sub imperiul impulsului. De regulă, se consideră firi independente şi se mândresc cu asta, motiv pentru care se conformează cu mare greutate regulilor care li se impun, şi asta doar atunci când ştiu că pot fi descoperite şi sancţionate. Refuză obiceiurile ce le îngrădesc libertatea de a acţiona, la locul de muncă sunt comode, nu se implică în activităţile care nu le trezesc interesul doar pentru că e o îndatorire de serviciu. Sunt persoane risipitoare cu resursele societăţii, deloc cumpătate, moderaţia nu le caracterizează nici viaţa profesională, nici cea personală. De cele mai multe ori sunt înşelătoare, nu manifestă loialitate faţă de angajator, au impresia că sunt tratate incorect fără motiv.

În următoarea perioadă, Colegiul Psihologilor din România va stabili şi comunica setul de teste psihologice ce este recomandat să fie utilizat de către psihologi pentru realizarea acestei evaluări. În linii mari, testul de integritate vizează potenţiala existenţă sau inexistenţă a uneia sau mai multe zone de vulnerabilitate în cazul unei persoane ce urmează să ocupe un post important etc. Exemple : dependenţa de droguri, jocuri de noroc, prejudicii aduse angajatorilor anteriori, sume de bani neachitatate la persoane fizice sau la bănci, infracţiuni comise nedescoperite de poliţie, concedieri ca sancţiuni şi altele.

Articol publicat si la Psihologia.Securitatii