Academia infractorilor romani, destructurata de Politia Romana

O grupare infracțională care ar fi produs un prejudiciu de 10.000.000 de euro prin jafuri în mai multe țări a fost destructurată de Poliția Română.

Poliţia Română a efectuat 52 de percheziţii în cadrul unei acțiuni ce a vizat destructurarea unei grupări infracţionale ce ar fi produs un prejudiciu de 10.000.000 de euro prin jafuri cu violenţă în magazine de bijuterii şi ceasuri de lux din Marea Britanie, Franţa, Belgia, Italia şi Andorra. De la locuințele percheziționate, polițiștii au ridicat mai multe bunuri de valoare susceptibile a proveni din faptele ilicite, se arată într-un comunicat IGPR.

Peste 200 de poliţişti din cadrul structurilor de specialitate ale Inspectoratului General al Poliţiei Române au efectuat 52 de percheziţii domiciliare, pe raza județelor Iași, Neamț, Vrancea și a municipiului București, la membrii unei grupări infracţionale specializate în jafuri cu violenţă la magazine de bijuterii şi ceasuri de lux din mai multe state europene, printre care Marea Britanie, Franţa, Belgia, Italia, Andorra.

La acţiune au fost angrenaţi poliţişti ai Direcţiei de Investigaţii Criminale, ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, Institutului Naţional de Criminalistică, de la brigăzile de combatere a criminalităţii organizate din Bacău şi Iaşi, serviciile de combatere a criminalităţii organizate din Neamţ şi Vrancea, precum și de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, I.P.J. Neamţ, I.P.J. Bacău, I.P.J. Iaşi şi I.P.J. Vrancea.

Poliţiştii au pus în executare 26 de mandate de aducere, persoanele depistate fiind conduse la audieri şi pentru dispunerea măsurilor legale. De asemenea, au fost ridicate mai multe bunuri asemănătoare cu cele sustrase în urma comiterii faptelor ilicite.

Prejudiciul total cauzat este estimat la 10 milioane de euro.

Membrii grupării ar fi punctat mai întâi magazinele de bijuterii ce urmau a fi jefuite, după care s-ar fi documentat cu privire la măsurile de protecţie, stabilind posibilităţi de atac, trasee de fugă şi locul în care puteau lăsa temporar bunurile sustrase.

Astfel, odată stabilite ţintele, membrii grupului se organizau în aşa fel încât să poată avea acces în magazinele de bijuterii vizate, acestea fiind de obicei protejate prin două uşi securizate, astfel că la intrare se prezentau doi dintre membrii grupului, uneori deghizaţi în femei, pentru a-i determina pe proprietari să deschidă prima uşă de acces, magazinele respective fiind dotate în general cu două uşi de acces tocmai pentru a împiedica jafurile.

Ulterior, alţi membri ai grupării pătrundeau mascaţi, prin forţă, după care, prin utilizarea violenţelor şi sub ameninţare, sustrăgeau ceasuri şi bijuterii, ulterior dispărând pe rute diferite, abandonând la locul faptei uneltele folosite şi aruncând în locurile prestabilite sacii cu bunurile sustrase.

De obicei, fapta nu dura mai mult de 60 de secunde, iar ulterior comiterii acesteia toți  executanţii părăseau locul faptei, bunurile fiind transferate liderului grupării, pentru valorificare ulterioară.

Cei în cauză ar fi ascuns bunurile în gropi săpate anterior pe rutele de fugă şi ar fi folosit pubele de gunoi manevrate de alţi membri ai grupării.

De asemenea, pentru a nu fi depistaţi, membrii grupului ar fi folosit cagule, elemente pentru deghizare chiar şi în persoane de sex opus şi ar fi  folosit pentru a pătrunde în magazine forţa fizică asupra proprietarilor, inclusiv prin folosirea de arme albe sau obiecte contondente.

Din anchetă a rezultat faptul că gruparea infracţională era organizată pe criterii militare, cu o ierarhie clar stabilită (,,soldaţi”, ,,ofiţeri”, ,,comandant”), existând obligaţii şi sancţiuni pentru membri, toate acestea fiind cuprinse într-un regulament scris, care era prezentat fiecărui nou recrut.

Recruţii urmau un antrenament fizic şi psihic, întocmindu-li-se un dosar, care cuprindea: nume, prenume, date despre familia recrutului, cazier, copie a cărţii de identitate, înălţime, greutate, date medicale, fotografie, amprente şi fire de păr pentru ADN.

Membrii grupării erau recrutaţi din judeţul Neamţ, antrenaţi în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau aduşi cu saci negri pe cap, erau amprentanţi, li se întocmeau dosare, li se luau probe ADN, erau menţionaţi membrii familiei, rude, prieteni. Erau chestionaţi despre viciile pe care le aveau, scrie Antena3.

Iată că avem, pentru prima oară în ani de zile, o grupare infracţională cu reguli scrise, cu un cod. Regulile sunt adunate într-un “Regulamentul Academiei Infractorilor Români“. cu capitole distincte, referitoare la pregătire fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare membru. Academia apărea înregistrată la Interpol, Europol şi DIICOT.

Exista un comandant suprem, un contabil, ofiţeri activi, ofiţeri în rezervă, existau avocaţi pentru membrii grupării acuzaţi de trădare sau greşeli. Casele de antrenament au fost închiriate în Cluj, Bucureşti, Constanţa iar programul de pregătire dura 90 de zile.

Toată marfa şi toate sumele de bani obţinute au fost aduse şi investite în România. Liderul şi locotonenţii grupării au fost monitorizaţi şi probaţi de către procurori DIICOT, sprijiniţi de către ofiţeri din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale.