Dorin Negoita, Security Project Manager BRD: In Romania, cadrul legal este anacronic

Cititi mai jos un interviu realizat de Securityportal.ro cu Dorin Negoita, Security Project Manager BRD.

1. Cum caracterizati piata de securitate din Romania si in special cea a prestatorilor de serivicii de securitate (sub aspectul profesionalismului, calitatii serviciilor, concurentei, corectitudinii/eticii etc)?

Apreciez ca evolutia pietei de securitate din Romania a avut in mod constant un trend pozitiv, cel putin din pdv calitativ, intrucat probabil cantitativ, efectele negative ale crizei financiare au fost resimitite si in acest domeniu.

Segmentand piata pe cele 2 sectoare clasice PJ/PF (B to B si B to C), in primul caz, elementul cu dinamica cea mai proemninenta a tinut de maturizarea culturii de securitate la nivelul consumatorilor majori de servicii de securitate care au impus providerilor noi bareme de calitate si profesionalism si de intrarea pe piata a unor jucatori cu standarde foarte inalte in acest domeniu iar in cel de al II-lea caz, evolutia pozitva a tinut mai ales de penetrarea semnificativa a serviciilor de securitate in zona rezidentiala, majoritatea imobilelor urbane construite dupa 2005 fiind echipate cu sisteme de securitate si cu servicii de monitorizare si interventie active.

2. Cum credeti ca va evolua piata pe termen mediu?

Piata isi va mentine trendul pozitiv, cu migrarea din ce in ce mai pregananta spre servicii cu valoare adaugata ridicata. In acest sens, cred ca vom asista la o restrangere treptata a serviciilor cu calificare redusa (ex. paza on site) – cu aport discutabil in ceea ce priveste asigurarea reala a unui mediu de securitate, dar cu o dezvoltare semnificativa a solutiilor bazate pe tehnologii de varf, atat in perimetrul IT cat si in cel al securitatii fizice.

In plus, este de asteptat sa mai apara o migrare, in zona providerilor de sisteme de securitate, la care in prezent contributia principala la Cifra de Afaceri este data de contractele de instalare sisteme si nu de cele de prestari servicii (asa cum se intampla pe pietele vestice).

Din alt pdv, consider ca exista o rezerva importanta de clienti noi cu potential de a accesa in viitorul apropiat industria de solutii de securitate (administratii locale, institutii ale statului etc).

3. Care sunt principalele neajunsuri ale mediului de securitate din Romania (companii, legislatie, institutii relevante ale statului, scandaluri, management, buget etc) si care credeti ca ar fi cateva solutii posibile?

Pincipalele neajunsuri, in opinia mea, tin de urmatoarele aspecte:

– cadrul legal anacronic, care consacra un intreventionism accentuat al autoritatii statului, fara insa ca acesta sa-si asume responsabilitatile specifice unui stat de drept,

– lipsa de implicare a asiguratorilor, pentru a asigura echilibrul normal intre masurile protective si riscurile estimate (rol preluat partial de Politie);

– concurenta neloiala si lipsa unui cod etic aplicat uniform de providerii de servicii de securitate (care nu ar trebui sa accepte prestarea de servicii sub un nivel minim de calitate, sau “mutilarea” solutiilor atat de puternic incat in fapt, nu mai raspund destinatiei pentru care au fost proiectate inital)

– coruptia specifica Ro, serviciile de securitate fiind folosite in mod uzual pentru mascarea unor “plasamente”;

Solutii posibile:

– emiterea unei noi legislatii specifice domeniului, cu alinierea la abordarile UE (dreptul la securitate e garantat de stat, in centrul protectiei este pozitionata viata si nu bunurile etc.)

– interventia pe piata asiguratorilor pentru accelerarea maturizarii;

– “impunerea” de catre Asociatiile Porfesionale a unor coduri etice sectoriale si promovarea acestora catre toti partenerii;

4. Care considerati ca ar fi principalele elemente ce definesc in prezent societatea romaneasca (violenta, furturi si orientarea spre castiguri usoare, desconsiderarea legii, puterea institutiilor statutului etc.) si au impact semnificativ asupra securitatii?

Din pacate, societatea romaneasca este caracterizata in prezent de erodarea increderii in clasa politica, care se comporta discretionar si nu pare ca urmareste cu prioritate atingerea unor obiective de interes national. Impunerea respectarii legalitatii cu unitati diferite de masura, nu poate constitui un factor favorizant al unui climat de securitate (interna), dar speram ca integrarea in UE va corija aceste aspecte.

In ceea ce priveste mediul criminogen din Romania lucrurile stau de aceasta data bine si deocamdata, cel putin infractionalitatea specifica sectorului financiar-bancar este pozitionata inca la valori aflate semnificativ sub media din UE (1 eveniment la 488 unitati comparativ cu 1 la 61 de unitati) dar incet, acest ecart se reduce de la an la an. Estimam o “aliniere” din acest punct de vedere, dupa trecerea Romaniei la EURO.

5. Cum apreciati mediul concurential si respectarea legalitatii in domeniul securitatii?

Partial am raspuns deja la intrebarea 3.

Ar mai fi de completat ca resimtim ca si constrangeri de piata, lipsa mai multor jucatori pentru CIT (Cash In Transit si procesare numerar) si lipsa unor societati capabile sa ofere servicii de interventie si monitorizare, la nivel national.

Pe celelalte paliere, exista suficiente societati care in general pot satisface orice necesitati de securitate (institutionala) ale consumatorilor din Ro (poate cu exceptia consultantei, capitol la care cred ca suntem inca putin deficitari, dar firmele specializate din exterior au raspuns intotdeauna promt solicitatrilor noastre).

Din pdv al respectarii legalitatii, in opina mea se acorda prea multa importanta acestui aspect (si din cauza ca in multe cazuri este mai usor sa invoci o autoritate externa pentru a sustine anumite solutii decat de a face uz de propria putere de convingere si expertiza profesionala) alterandu-se artificial relatia furnizor – beneficiar. La modul general, consider ca legislatia este respectata de majoritatea actorilor cu atributii / responsabilitati in domeniul securitatii.

Un caz mai special il reprezinta societatile specializate de paza, care au apelat in unele situatii la metode de eludare a fiscalitatii (mutarea succesiva a activitatii de pe o societate pe alta, cu falimentarea celei anterioare dupa inregistrarea de datorii catre bugetul de stat).

6. Care credeti ca ar trebui sa fie rolul Politiei Romane in ecuatia securitatii? Dar al companiilor de asigurari si de consultanta?

Ca si in cazul anterior, partial am raspuns deja, la intrebarea 3. Politia trebuie sa fie in primul rand un provider generic de securitate publica si privata, cu misiuni concret specificate in aces sens. Componentele administrative si de arbitraj ar trebui minimalizate/eliminate, cu concentrarea eforturilor pe combaterea infractionalitatii.

In acest moment sunt cosumate in mod nejustificat resurse importante (sustinute din contributiile noastre) pentru activitati de ordin birocratic avizare proiecte, planuri, societati comerciale etc., cat si pentru efectuarea de controale fara beneficii asupra mediului de securitate dar care aduc prejudicii operatorilor economici.

In ceea ce priveste companiile de asigurari, prin intermediul asociatiilor profesionale ar trebui sa preia de la politie rolul de arbitru si element reglator al pietei serviciilor de securitate. Daca ar urma calea clasica, in primul rand ar fi necesare 2 actiuni majore: preluarea efortului de sustinere a Institutului de certificare echipamente de securitate si efectuarea reala a auditurilor de securitate, la incheierea politelor de asigurare.

Companiile de consultanta pot avea un rol important in dinamizarea industriei de securitate insa in momentul de fata (cu exceptia celor care opereaza in zona de consultanta securitate IT) nu au o contributie palpabila la dezvoltarea domeniului.

7. Cum apreciati nivelul culturii de securitate la nivelul companiilor din piata, atat al celor din domeniul securitatii, cat si al celor ce beneficiaza de astfel de servicii?

In opinia mea, a fost atins un prim prag de maturizare, necesitatile de securizare incepand sa fie tratate/abordate profesionist. Totusi, sunt inca multe cazuri in care securitatea este asociata cu paznicul de la intrare (mentalitate de ordin general) sau abordarea este superficiala, la capitolul si altele . . .

Influentele externe, aparitia structurilor agregate de securitate, a unor specialisti care au reusit sa acumuleze experienta semnificativa in domeniu, cat si a filierelor de formare profesionala adecvate ma fac insa sa fiu optimist.

8. Cat de importanta este componenta de securitate in compania dvs (sau in grupul de companii din care face parte)?

Avand in vedere ca directorul structurii de securitate raporteaza la primul esalon, are competente executive, gestioneaza un buget de peste 25M EUR/an si administreaza un sistem corporativ de securitate, cred ca este evident ca in BRD, problematica securitatii este tratata cu toata seriozitatea.

9. Raspundeti de securitatea uneia dintre cele mai de succes companii de pe piata din Romania. Asupra caror zone ale securitatii va concentrati (securitatea fizica, securitatea personalului, securitatea IT, securitate in relatie cu partenerii de afaceri, etc)? Care au fost principalele provocari, atuuri si neajunsuri?

In BRD, securitatea este administrata sectorial, prin instrumente specializate, cu mentiunea ca securitatea fizica este gestionata prin intermediul unei structuri agregate – Directia de Securitate, care are competente in urmatoarele subdomenii: protectie electronica, paza si asimilate (interventie, monitorizare, patrule, paza transporturi valori) protectie mecano-fizica, securitate la incendiu, situatii de urgenta, protectia informatiilor si protectia civila (+ alte responsabilitati).

Principala provocare a fost crearea primului sistem de securizare corporativa din Ro, principalul atu a fost sustinerea din partea top managementului (si asigurarea resurselor de implementare a proiectelor de securitate) iar principalul neajuns (ca si obstacol depasit cu eforturi substantiale) a constat in rezistenta la schimbare din partea unor structuri interne.

10. Care sunt planurile de viitor ale companiei dvs. in domeniul securitatii (investitii, largirea competentelor etc)?

In prezent derulam un proiect care presupune implementarea unui nou standard de securitate pentru toate unitatile bancii, planificat a fi finalizat la sfarsitul anului 2012, cu o valoare estimata de 5,5MEUR (numai componenta de investitii).

Principalele puncte forte ale acestui proiect constau in integrarea sistemelor TvCI si a celor de CA intr-un centru unic de management securitate, practic orice eveniment de securitate putand fi investigat si tratat (corect) in timp real.

Pe termen mediu avem in vedere o reorganizare a structurii de securitate, care ar trebui sa marcheze incheierea etapelor de dezoltare preponderent cantitative, pentru eficientizarea mecanismelor operationalizate (dezvoltare calitativa).

Pe termen lung, intentionam sa devenim furnizor intern de servicii de securitate, in interiorul Grupului SG, cel putin la nivel regional (Europa de Est).

Profilul companiei:

BRD – Groupe Société Générale este a doua bancă romaneasca, dupa activele bancare si detine a doua capitalizare la Bursa de Valori Bucuresti.

BRD – Groupe Société Générale este prezenta în toate judetele Romaniei printr-o retea de 937 de agenţii .

La 31 decembrie 2010, BRD numara 2,5 milioane clienti activi individuali si corporativi si peste 2 millioane de carduri incluse in sistemul 3D Secure.

Actionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale carui servicii sunt utilizate de 32 milioane clienti din intreaga lume.

An de infiintare:

1991 (in fapt, are un istoric mult mai consistent, BRD ajungand in formula de astazi dupa multe evolutii succesive (in ordine inversa cronologic): Banca Romana pentru Dezvoltare (rebranding), Banca de Investitii, Societatea Nationala de Credit Industrial, Marmorosh Bank – infiintare 1848!)

Domeniu:

Bancar

Gama serviciilor de securitate:

Completa

Membra a grupului:

Groupe Société Générale

Discl. – opiniile de mai sus, reprezinta punctul de vedere personal si nu pozitia oficiala a BRD.