Sistemele CCTV: Controversa in Europa?

Supravegherea video a cunoscut o ascensiune extraordinară în ultimii ani, însă apar din ce în ce mai multe controverse legate de eficiența sistemelor respective.

Deși industria securității reprezintă o piață în ascensiune, în care din ce în ce mai multe companii caută să pătrundă în domeniu și să consolideze piața, criticile asupra practicilor de supraveghere sunt destul de numeroase. Autoritățile din Europa au început să analizeze dacă investiția într-un sistem de supraveghere oferă mai multe beneficii sau dezavantaje, cum ar fi investiții mari fără un rezultat sau conturarea unei păreri negative a publicului.

Conform BBC, Marea Britanie dezbate eficiența sistemelor CCTV. Pe măsură ce autoritățile locale caută modalitatăți de economisire a fondurilor, acestea taie din fondurile alocate pentru monitorizarea CCTV, în urma unui studiu în care s-a demonstrat că înlăturarea unor sisteme CCTV din orașul Powys, Țara Galiilor, nu a dus la o creștere semnificativă a numărului de infracțiuni sau comportamente antisociale.

Reducerea fondurilor nu reprezintă un caz izolat. Autoritățile orașului Cornwall, Anglia, au fost primele care au redus din bugetul CCTV în aprilie 2011, cu 350.000 de lire. Cele 250 de camere CCTV din Birmingham nu vor mai fi monitorizate încontinuu, iar poliția din regiunea Thames Valley ar putea reduce fondurile anuale pentru CCTV de la 225.000 de lire la 50.000, până în 2018.

Suporterii sistemelor CCTV argumentează că succesul camerelor de supraveghere constă în faptul că pot fi identificați suspecți în cazuri de profil înalt, precum atacul terorist din Londra de pe 7 iulie 2005 sau atentatul de la Maratonul din Boston, precum și în cazul atacului asupra redacției Charlie Hebdo. Totuși, persoanele care militează împotriva CCTV-ului susțin că acestea încalcă intimitatea individului și că nu sunt eficiente. Directorul organizației Big Brother Watch, Emma Carr, susține că rata infracțiunilor din Marea Britaniei nu este mai scăzută față de cea a altor țări care nu au sisteme vaste de supraveghere.

,,Presupusele reduceri de costuri duc la o restructurare, nu o reducere reală a supravegherii prin cameră. Deseori, soluțiile constă în fuziunea camerelor de control sau preluarea controlului camerelor de la autoritățile locale și redarea acestuia companiilor private, din motive financiare”, a spus Charles Farrier, purtător de cuvânt al organizației No CCTV.

În ultimii ani, au fost efectuate mai multe studii legate de eficiența sistemelor CCTV pentru combaterea infracțiunilor. Potrivit studiului ,,Efectele CCTV asupra infracțiunilor” (2008), schemele de supraveghere au avut un efect limitat asupra reducerii infracțiunilor, în afară de cele realizate cu automobilele. Într-un alt raport din 2013, concentrat pe aceeași temă,  s-a arătat că sistemele CCTV sunt responsabile pentru o reducere mică a infracțiunilor, însă importantă din punct de vedere statistic. Totuși, deși sistemele reduc furtul vehiculelor sau din vehicule, nu au impact asupra infracțiunilor violente, se arată în raport.

Problemele legate de încălcarea intimității nu se rezumă doar la sistemele CCTV folosite de autoritățile locale. Potrivit The Independent, cazul dotării taxiurilor din orașul Oxford cu dispozitive de înregistrare audio a creat controverse legate de încălcarea intimității. Potrivit planurilor autorităților, șoferii de taxi au fost nevoiți să instaleze dispozitivele până în 2015 sau ar fi riscat să li se elimine licența. Microfoanele, însoțite de camere CCTV, se activau din momentul în care mașina pornea și rămâneau active timp de 30 de minute după ce motorul a fost oprit.

În 2008, soluția companiei Google de a cenzura imagini cu fețe și numere de înmatriculare a venit în urma criticilor primite asupra încălcării intimității prin intermediul Google Maps. Potrivit CNet, inițial, doar persoanele care se puteau identifica pe ele înșeși puteau cere companiei să înlăture imagini, însă Google a schimbat politica în așa fel încât oricine poate alerta compania pentru cenzurarea unei fețe sau a unui număr de înmatriculare.

În România, un caz controversat a fost acela al lui Viorel Badea, șeful Direcției de Evidență a Populației din județul Argeș, care a fost amendat pentru că a instalat camere de supraveghere în birourile angajaților.

Revenind la problema actuală din Marea Britanie, industria securității nu a ezitat să răspundă criticilor primite din partea persoanelor. Simon Adcock, director al secției CCTV în cadrul Asociației Britanice a Industriei Securității (BSIA), a declarat într-un interviu pentru BBC Radio 4 că eficiența sistemelor CCTV în materie de combatere a infracțiunilor se bazează pe instalare și operare corespunzătoare. ,,Factori precum condițiile de iluminare, condițiile meteorologice și calitatea imaginilor pot avea impact asupra eficienței unui sistem și, astfel, verificarea și administrarea regulată a sistemelor este esențială. Atunci când sunt implementate corespunzător, sistemele CCTV pot oferi dovezi importante pentru combaterea infracțiunilor și pot oferi suport Poliției și autorităților locale”, a spus Adcock.

,,Este important să spunem că, în Marea Britanie, doar o cameră din 70 este deținută și operată de autorități locale. Majoritatea dovezilor video vin din partea sistemelor din sectorul privat, care elimină mitul britanic de cultură a supravegherii și demonstrează contribuția indirectă pe care afacerile din Marea Britanie o aduc siguranței publice”, a adăugat Adcock.

Pauline Norstrom, reprezentant BSIA, a explicat că organizațiile publice și private au o cooperare eficientă. ,,Multe infracțiuni serioase, precum crima cu motive rasiste comisă de Pavlo Lapshyn în Birmingham, în 2013, poate nu ar fi fost rezolvate dacă nu ar fi fost dovezile oferite de operatorii CCTV publici și privați. Sistemele CCTV au un rol cheie în aplicarea legii, fapt pe care mulți îl uită”, a spus Norstrom, citată de Source Security.

,,Deși, în ultimii ani, schemele de monitorizare ale primăriilor au reprezentat o sursă importantă de venit pentru toți reprezentanții industriei de supraveghere video, camerele din sectorul public sunt depășite de camerele din sectorul privat cu o diferență de 70 la 1”, a spus un reprezentant al Asociației Britanice a Industriei Securității (BSIA).

Sectorul privat continuă să investească în supravegherea video pentru a detecta activitatea infracțională, cele mai recente camere IP dovedindu-se a fi foarte populare printre cei care cer imagini care pot reprezenta dovezi.

Pornind de la această idee, Peter Ainsworth argumentează, într-un articol publicat de Source Security și adaptat de SecurityPortal, că evenimentele de acest tip nu vor determina scăderea influenței industriei de supraveghere video, iar tehnologia de platformă deschisă va avea un impact major asupra acesteia.