Sistemele biometrice, UE si TABULA RASA VIDEO

Sistemele biometrice, UE şi TABULA RASA. Sistemele biometrice sunt recunoscute ca fiind unele dintre cele mai eficiente soluţii de securitate disponibile.

 

Consorţiul TABULA RASA, sprijinit prin investiţiile în cercetare şi inovare ale UE, îşi propune să evalueze cu exactitate eficienţa unui nou software, în special în ceea ce priveşte combaterea fenomenului tot mai comun de „spoofing” – de exemplu, utilizarea materialelor uzuale cum ar fi machiajul, fotografiile sau înregistrările de voce pentru a combate sau ataca direct sistemele biometrice.

Sistemele biometrice sunt recunoscute ca fiind unele dintre cele mai eficiente soluţii de securitate disponibile în prezent. Cu toate acestea, senzorii biometrici încă prezintă vulnerabilităţi, iar unele dintre acestea au fost prezentate pe larg în presa internaţională. Consorţiul TABULA RASA include 12 organizaţii din şapte ţări care au colaborat pe o perioadă de trei ani pentru a cerceta cât mai multe vulnerabilităţi, cu scopul de a dezvolta soluţii potrivite şi, în final, o nouă generaţie de sisteme biometrice mai sigure.

Pe parcursul procesului de cercetare, TABULA RASA a găzduit o „Provocare spoofing”, prin care cercetători din întreaga lume erau invitaţi să pregătească planuri de atac şi să încerce să înşele diverse sisteme biometrice. Participanţii au demonstrat că există numeroase moduri creative de a ataca sistemele. Cel mai inventiv atac propus a utilizat machiajul pentru a „înşela” un sistem de recunoaştere facială 2D, subiectul reuşind să fie identificat drept victimă de către sistem. Alţi participanţi au utilizat metode consacrate de atac, cum ar fi fotografii, măşti sau amprente digitale false („degete cauciucate”) şi au reuşit să înşele sistemele.

Dr. Sébastien Marcel, coordonatorul proiectului TABULA RASA, a declarat: „Fără investiţia Uniunii Europene, ar fi fost imposibil să desfăşurăm cercetări la o scală atât de mare şi să colaborăm cu atât de mulţi parteneri din UE. Pe lângă o siguranţă sporită a dispozitivelor şi a datelor, acest software îmbunătăţit va oferi posibilitatea unei înregistrări mai rapide a utilizatorilor în sistemele şi echipamentele IT şi va asigura un proces mai rapid şi mai exact de control la frontiere precum şi de verificare a paşapoartelor. Suntem convinşi că rezultatele cercetării noastre vor fi de interes pentru numeroase organizaţii, cum ar fi companiile din industria IT, oficiile poştale, băncile, producătorii de dispozitive mobile sau furnizorii de servicii online.”

Uniunea Europeană a investit 4,4 milioane de euro în proiectul TABULA RASA, fonduri utilizate alături de cele 1,6 milioane de euro investite de consorţiu pentru desfăşurarea operaţiunilor de cercetare şi testare extinse.

Proiectul de cercetare TABULA RASA a realizat o listă exhaustivă de posibile atacuri spoofing, a evaluat vulnerabilitatea sistemelor biometrice faţă de astfel de atacuri şi a dezvoltat soluţii care, de exemplu, identifică semne vitale (precum clipitul sau transpiraţia), îmbunătăţind gradul de securitate al sistemelor biometrice. TABULA RASA a transmis deja cinci dintre aceste soluţii către companii. Aceste cunoştinţe detaliate despre atacurile spoofing permit industriilor europene să îşi menţină poziţiile de lider, prin facilitarea dezvoltării viitoare de senzori biometrici rezistenţi la spoofing, deschizând astfel drumul pentru tehnologiile biometrice cu un enorm potenţial.

Proiectul promite să creeze locuri de muncă în sectorul IMM-urilor europene, pe măsură ce rezultatele sunt transpuse în soluţii ce pot fi comercializate. De exemplu, KeyLemon, un start-up elveţian, a integrat una dintre soluţiile dezvoltate de TABULA RASA pentru software de recunoaştere facială în realizarea unui produs final. Cunoştinţele dobândite prin proiectul TABULA RASA au ajutat KeyLemon să obţină o investiţie seria A de 1,5 milioane de dolari, ceea ce a dus la crearea de locuri de muncă în companie. Morpho (Safran), liderul mondial în soluţii biometrice, s-a implicat, de asemenea, în proiect, contribuind la succesul consorţiului prin cunoştinţele sale exhaustive şi viziunea asupra pieţei.

Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, responsabil de Programul şi tehnologiile digitale, a declarat: „Mulţi dintre noi stocăm informaţii personale şi confidenţiale pe smartphone-uri şi tablete. Aşadar, trebuie să fim siguri că ne putem baza în totalitate pe instrumente de protecţie biometrică. Comisia Europeană este foarte mulţumită de succesul înregistrat până acum de TABULA RASA. Până în prezent, niciun alt grup de cercetare nu a obţinut rezultate atât de importante în domeniul sistemelor biometrice.”

 

Consorţiul TABULA RASA

 

Proiectul TABULA RASA reuneşte 12 parteneri din industrie şi cercetare, din cinci state membre UE, Elveţia şi China. Consorţiul este condus de Institutul de Cercetare Idiap (Elveţia) şi include Universitatea din Southampton (Marea Britanie), Universitatea din Cagliari (Italia), Universitatea din Oulu (Finlanda), Universidad Autonoma de Madrid (Spania), EURECOM (Franţa), instituţie de învăţământ post-universitar şi centru de cercetare a sistemelor de comunicare, Morpho (Safran) (Franţa), liderul mondial în soluţii biometrice, Starlab Barcelona (Spania), companie care transormă ştiinţa în tehnologie, Academia Chineză de ştiinţe (China), KeyLemon (Elveţia), companie ce oferă soluţii accesibile şi sigure de acces, bazate pe recunoaşterea facială şi a vorbitorului, BIOMETRY (Elveţia), companie furnizoare de soluţii biometrice multi-modale simultane cu răspuns aleatoriu la provocări şi Centrul pentru ştiinţă, Societate şi Cetăţenie (Italia).

 

Proiectele de cercetare în acest domeniu finanţate de UE

 

În prezent, Comisia Europeană sprijină cercetarea în domeniul securităţii cibernetice şi al protecţiei datelor personale online prin Programele Framework (în prezent FP7) şi Programul pentru Competitivitate şi Inovaţie – Politica de Sprijin ICT. În perioada 2007-2013, în acest domeniu au fost investite 350 milioane de euro şi este de aşteptat ca o investiţie de cel puţin 500 milioane de euro să devină disponibilă prin programul Horizon 2020.

Prin aceste activităţi de cercetare, Comisia Europeană îşi propune să dezvolte soluţii ICT de încredere, asigurând astfel siguranţa mediului digital european. Programul de cercetare abordează în mod coerent securitatea, încrederea şi intimitatea, din mai multe perspective: economică, legală, socială. Acesta promovează astfel inovaţia şi dezvoltarea economică în Uniunea Europeană, protejând în acelaşi timp societatea, economia, activele şi drepturile fundamentale europene. Consiliul şi Parlamentul European discută în prezent Strategia de Securitate Cibernetică pentru UE şi o Directivă pentru Securitatea Reţelelor şi Informaţiei, prezentată de Comisia Europeană în februarie 2013, pentru a transforma mediul online din UE în cel mai sigur de la nivel mondial.