Recunoașterea facială, între utilitate și afectarea confidențialității

Producătorii de tehnologie au deja suficiente unelte și continuă să dezvolte unele noi, care permit recunoașterea oamenilor în timp real. Din 38 de producători care fabrică 66 de produse diferite, cel puțin nouă au deja capacități de recunoaștere facială sau au făcut modificări pentru a fi incluse, confom unui raport al Universității Johns Hopkins din SUA.

Recent, Aeroportul Heathrow din Marea Britanie a anunțat că se pregătește să introducă un terminal automatizat de îmbarcare a pasagerilor care folosește recunoașterea facială.

Sistemul va fi introdus la Terminalul 5 al aeroportului, cu trei porți de îmbarcare care vor folosi tehnologia de recunoaștere facială pentru a compara fețele. Inițial, sistemul va fi folosit pentru zboruri interne, dar autoritățile plănuiesc să îl extindă și pentru zborurile internaționale și adăugarea a încă 33 de porți biometrice în următoarea perioadă, scrie findbiometrics.com.

Porțile care folosesc tehnologia biometrică completează sistemul de verificare a bagajelor de tip autoservire, prin care se dorește îmbunătățirea experienței pasagerilor. Tehnologia de recunoaștere facială va identifica repid și aproape perfect pasagerii care vor intra prin cele trei porți, scrie biometricupdate.com.

Pe lângă cele câteva aeroporturi din SUA și Japonia care instalează sisteme de recunoaștere facială, multe aeroporturi testează tehnologia biometrică, incluzând aeroportul Charles de Gaulle din Paris și aeroporturile KLM și Schiphol din Amsterdam.

Aplicație românească

Doi studenţi de la Universitatea din Suceava au creat o aplicație care scanează şi interpretează microexpresiile faciale ale pasagerilor. Astfel, cei doi vor să detecteze potenţialele persoane periculoase, cu intenţii îndoielnice sau care ar putea atenta asupra bunurilor materiale ale altora, scrie monitorulsv.ro.

Tatiana Brighidin şi Daniel Radu Jacotă sunt studenţi în anul IV la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, specializarea Automatică şi Informatică aplicată, iar pentru proiectul lor lucrează din toamnă. ”Aplicaţia la care lucrăm presupune o cameră de supraveghere foarte performantă care captează şi scanează chipul celor din încăperea vizată. Pe noi ne interesează microexpresiile persoanelor, acele expresii faciale involuntare afişate în funcţie de emoţia respectivei persoane. Tensiunea, furia sau dispreţul ar putea fi indicatori pentru cineva care prezintă un potenţial risc, situaţie în care aplicaţia sesizează acest lucru, transmiţând o alertă către un alt filtru”, au explicat tinerii.

Studenţii au menţionat că într-o primă fază aplicaţia scanează faţa persoanelor. În funcţie de câteva puncte cheie (pe barbă, nas, nări, unghiul sprâncenelor, buze, pleoape), prin intermediul unor algoritmi, se calculează raportul dintre aceste puncte, iar valoarea acestuia indică o anumită stare emoţională.

Risc pentru confidențialitatea cetățenilor

Polițiști cu camere video și tehnologia de recunoaștere facială pot scana oameni în timp ce merg și afla cine sunt, unde au fost și dacă sunt căutați pentru crimă sau pentru o infracțiune rutieră, totul cu ajutorul algoritmilor. Experții care se ocupă de legi spun că, astfel, toți cetățenii, chiar și cei care evită legea, sunt supuși unei continue supravegheri și suspiciuni, scrie securityportal.ro.

Camerele video portabile pentru poliție sunt văzute ca un mod de a îmbunătății transparența față de public a forțelor de ordine, dar prezintă și un risc pentru confidențialitatea cetățenilor. Anul trecut, un startup din Rusia a anunțat că poate scana fețele oamenilor care trec prin fața camerelor CCTV din Moscova și poate identifica persoane dispărute și infractori. Algoritmul poate determina nu doar cine este o persoană, ci și unde a fost, unde merge și dacă au avut emis un mandat de arestare, restricție de ieșire din țară sau amenzi neplătite în cazul incidentelor rutiere, scrie theintercept.com.

Ani de zile, dezvoltarea recunoașterii faciale în timp real a fost împiedicată de rezoluția slabă a imaginilor video, unghiurile corpurilor în mișcare și o putere de procesare limitată. Pe măsură ce aceste bariere sunt înlăturate, tehnologia devansează dezvoltarea politicilor care să restrângă recunoașterea facială. Cei care militează pentru drepurile civile se tem că evoluția recunoașterii faciale în timp real împreună cu creșterea numărului de camere purtate de polițiști creează condiții pentru o supraveghere în masă.

Unele grupuri pentru libertăți civile cer departamentelor de poliție și deputaților să implementeze politici clare în ceea ce privește reținerea imaginilor video, biometrie și confidențialitate.

Camera Reprezentanţilor din SUA vrea să ia măsuri

Reacționând la îngrijorările legate de colectarea în masă a fotografiilor persoanelor în bazele de date ale poliției, Camera Reprezentanţilor din SUA plănuiește să introducă o lege pentru limitarea folosirii recunoașterii faciale de către FBI și alte organizații de aplicare a legii, scrie pcworld.com.

FBI-ul și departamentele de poliție din SUA pot căuta în baze de date care conțin mai mult de 400 de milioane de fotografii, multe dintre acestea obținute de la permisele de conducere, multe dintre ele ale oamenilor care nu au comis nicio infracțiune. Agențiile de aplicare a legii nu au nevoie de un mandat pentru a verifica baza de date, fapt care a fost observat de membrii Camerei Reprezentanților și ai Comitetului de Reforme pentru Guvern.

Cu toate acestea, sistemul de recunoaștere facială oferă și rezultate eronate în 15% dintre cazuri, cu inexactități mai mari când se caută persoane care aparțin unor minorități ca cea afro-americană. Aceste cazuri pot crea probleme serioase pentru persoanele nevionovate când agenții FBI îi vizitează acasă sau la locul de muncă, spune Diana Maurer, director în cadrul departamentului de securitate al statului.