În urma unei întâlniri plenare a Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB), a fost publicat un proiect de ghid referitor la prelucrarea datelor personale prin intermediul camerelor video. Acesta face referire inclusiv la camerele video pe care le folosesc persoanele fizice pentru a-și monitoriza proprietățile private, scrie avocatnet.ro, citat de securityportal.ro.
În esență, specialiștii scriu în document că persoanele fizice n-au nicio obligație de a respecta GDPR atât timp cât camerele video monitorizează numai terenurile și casele proprii. Și atât timp cât fluxurile video nu sunt puse la dispoziție pe internet unui număr nedeterminat de alte persoane.
Cu alte cuvinte, românii pot folosi camere video fără să respecte prevederile GDPR numai dacă acestea sunt orientate exclusiv către propria casă și propriul teren. Dacă o cameră video este orientată în așa fel încât este vizibilă, fie și doar parțial, o proprietate vecină sau un spațiu public, atunci lucrurile se schimbă radical.
Atenție! Proiectul de ghid al EDPB trebuie adoptat pentru a fi aplicabil oficial în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Ghidul include îndrumări referitoare la modul în care trebuie aplicat regulamentul GDPR în cazul informațiilor procesate datorită supravegherii video. În prezent, ghidul este deschis consultărilor până pe 9 septembrie 2019. Se așteptă ca versiune finală să apară mai târziu în acest an, conform jdsupra.com.
Ghidul reiterează faptul că trebuie determinată o bază legală GDPR pentru ca controlorii să proceseze informațiile personale legate de supravegherea video. Cu toate acestea, ghidul subliniază unele diferențe subtile referitoare la modul în care bazele legale ar putea fi aplicate. În primul rând, supravegherea video folosită în simplul scop de „siguranță” nu mai este suficient sau suficient de specific. Scopul trebuie să fie explicit și documentat.
În al doilea rând, cei care susțin că au un interes legitim și o necesitate, conform Art. 6, linia f, trebuie să ia în considerare dacă interesul legitim este suficient de convingător pentru a trece peste drepturile și libertățile subiecților. Așteptările rezonabile ale subiecților supravegherii video vor avea un rol important. Spre exemplu, este rezonabil pentru o persoană supusă supravegherii video să nu se aștepte să fie sub supraveghere video într-o toaletă, dar este rezonabil să se aștepte să fie supravegheat video la un bancomat sau la o bancă.
În al treilea rând, ghidul determină faptul că trebuie să existe o problemă pentru ca datele personale să fie înregistrate prin intermediul supravegherii video.
De asemenea, ghidul reiterează mai departe drepturile subiecților supuși supravegherii video, însă acestea sunt mai limitate. Aceștia au dreptul să acceseze, să ceară ștergerea informațiilor și să se opună procesării datelor lor personale. Însă respectarea acestor drepturi nu este la fel de directă. Spre exemplu, dreptul de acces la imagini va fi dificil de exercitate deoarece acestea conțin informații despre mai mulți indivizi, iar dacă o persoană supusă supravegherii video cere asta, controlorul s-ar putea să nu se conformeze rapid. Cu toate acestea, ghidul oferă o soluție interesantă. controlorul poate cere mai multe detalii specifice referitoare la subiect înainte de a verifica imaginile stocate. În plus, dreptul de a avea informațiile șterse nu înseamnă neapărat că controlorul va putea șterge informațiile complet. În schimb blurarea pozelor sau imaginilor pentru ca subiectul să nu poată fi identificat și ștergerea bazei legale pentru procesare va constitui ștergerea informațiilor.
La scurt timp după apariția ghidului EDPB, Information Commissioner din Insula Man a publicat un ghid actualizat de protecție a informațiilor CCTV, scrie jdsupra.com.
Conform ghidului, imaginile CCTV care identifică persoane vii sunt informații personale și prin urmare sunt protejate de legile de protecție a informațiilor. Folosirea CCTV trebuie să fie necesară și proporționată în funcție de beneficii, dacă există o soluție mai bună și ce efect ar putea avea asupra persoanelor.
Când se ia în considerare monitorizarea unor zone publice trebuie întocmită o evaluare a impactului asupra protecției informațiilor.
Stabilirea unei persoane responsabile cu administrarea sistemului. Asigurarea faptului că imaginile pot fi accesate de poliție dacă este cazul, într-o investigație, dar informațiile nu vor fi transmise către alte părți terțe. Revizuirea, la intervale regulate, a justificării folosirii supravegherii video.
În ceea ce privește localizarea camerelor, trebuie luat în considerare reducerea spațiilor care nu sunt relevante pentru procesare De asemenea, supravegherea video nu trebuie să fie folosită pentru a înregistra conversațiile între membrii publicului deoarece este foarte intruziv și foarte puțin probabil să fie justificat.
În plus, indivizii trebuie informați când se află într-o zonă cu supraveghere video. Cel mai eficient mod de a face asta este prin semne care ies în evidență la intrarea în zona supravegheată video și consolidarea lor când subiectul înaintează mai mult în zona supravegheată.
Ediția a V-a a Conferinței de analiză de risc va avea loc pe data de…
Roadshow-ul Power of Video, organizat de Milestone Systems, va demonstra diferite moduri în care conținutul…
La data de 18 decembrie., polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Roman au…
Într-o lume cu abonamente la cu trafic de internet nelimitat, nu mai ai nevoie neapărat…
Cel mai recent film care continuă seria ”Star Wars” a atras atenţia atacatorilor chiar înainte…
Polițiștii ieșeni au identificat trei bărbați și o tânără, bănuiți de furturi din genți și…