Peste 1.400 de dosare penale. Cum mai combate MAI munca la negru
În perioada mai – august a.c., poliţiştii structurilor de investigare a fraudelor au înregistrat peste 1.400 de dosare penale referitoare la fapte comise în legătură cu utilizarea forţei de muncă.
Totodată, pentru neregulile constatate în urma verificărilor efectuate împreună cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu, au fost aplicate aproape 48.000 de sancţiuni contravenţionale.
Inspectoratul General al Poliţiei Române, în colaborare cu Jandarmeria Română, Inspecţia Muncii şi Garda Financiară a iniţiat, la data de 27 aprilie, Planul comun de acţiune având ca obiect desfăşurarea, în perioada 3 – 31 mai
a.c., de acţiuni de control în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi a combaterii evaziunii fiscal, rezultată din munca la negru. Având în vedere rezultatele pozitive obţinute în acţiunile de control desfăşurate în luna mai, s-a prelungit perioada de aplicabilitate a Planului.
Astfel, în perioada 2 mai – 31 august a.c., poliţiştii de investigare a fraudelor au participat la efectuarea a peste 31.000 de acţiuni de control, desfăşurând în principal activităţi în vederea identificării şi cercetării faptelor ce sunt incriminate ca infracţiuni în materia angajării şi utilizării forţei de muncă.
În timpul acţiunilor de control au fost înregistrate 1.421 de dosare penale referitoare la fapte comise în legătură cu utilizarea forţei de muncă, au fost soluţionate 645 de dosare penale, în 552 de dosare penale s-a dispus începerea urmăririi penale, iar în 73 de dosare penale au fost propuse alte soluţii.
În dosarele penale în care s-a dispus începerea urmăririi penale s-au constatat 682 de infracţiuni, dintre care 89 de infracţiuni prevăzute în Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) modificată şi completată prin Legea nr. 40/2011(primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract tindividual de muncă) şi 593 de alte infracţiuni specifice legislaţiei care reglementează utilizarea forţei de muncă.
Din totalul dosarelor în care s-a început urmărirea penală, 96 au fost înaintate parchetului competent, cu propunere de punere în mişcare a acţiunii penale şi trimitere în judecată.
În urma acţiunilor comune desfăşurate cu structurile teritoriale ale Inspecţiei Muncii, au fost aplicate, în condiţiile legii, 47.925 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 62.506.400 lei, dintre acestea 2.999 de sancţiuni pentru muncă fără forme legale de angajare, în valoare de 42.623.500 lei.
Au fost sancţionaţi 23.624 de angajatori pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, dintre aceştia 2.979 pentru utilizarea forţei de muncă fără forme legale.
Cazuistica înregistrată permite conturarea următoarelor concluzii privind formele de manifestare a muncii nedeclarate:
– toată activitatea salariatului este nedeclarată către autorităţi sau o parte din activitatea salariatului este nedeclarată către autorităţi;
– angajatorul declară doar o parte din numărul real de salariaţi care prestează munca pentru şi sub autoritatea sa;
– angajatorul nu declară către autorităţile publice nici un salariat, fie pentru că nu doreşte, fie pentru că îi interzice legea (construcţiile în regie proprie, persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale);
– activitatea este sezonieră sau temporară, sau este desfăşurată în servicii prestate către beneficiari, ceea ce determină o flexibilitate a locului de muncă (sunt mai greu de prins, de găsit, de identificat şi de contactat şi se bazează practic pe acest aspect);
– activitatea se desfăşoară la domiciliul salariatului sau activitatea se desfăşoară în cadrul dezmembrămintelor angajatorului (sediu, filială, sucursală, punct de lucru) şi angajatorul, având control asupra accesului în întreprindere, utilizează munca fără forme legale până când apar autorităţile statului;
– angajaţii cu mai multe slujbe sau cei care prestează munca flexibilă sau suplimentară, precum şi cea prestată în cadrul repausului săptămânal;
– persoanele fizice autorizate (reprezintă o formă principală de exercitare a muncii la negru: agricultură, artizanat, comerţ en–detail, servicii casnice sau în domenii în care raportul de muncă este ascuns sub raportul civil al P.F.A.: construcţiile, serviciile).
Acţiunile vor continua şi în perioada următoare în colaborare cu instituţiile implicate în combaterea şi sancţionarea fenomenului de muncă nedeclarată.
Munca nedeclarată, cunoscută şi sub denumirea generică de muncă la negru, este una dintre abaterile grave întâlnite de oamenii legii în cadrul controalelor efectuate la diferitele tipuri de angajatori.
Urmare a Memorandum-ului de Înţelegere între Comisia Europeană şi România, semnat la data de 23 iunie 2009, a fost asumată de către autorităţi, ca măsură primordială, intensificarea activităţilor de identificare şi combatere a cazurilor de muncă nedeclarate.
În acest sens, Inspecţia Muncii a elaborat Strategia Naţională privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate pentru perioada 2010-2012, aprobată prin H.G.nr. 1024/2010 şi Planul naţional de mărire a intensităţii controalelor privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarate, context în care a fost încheiat Protocolul de cooperare interministerial între Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi alte instituţii cu atribuţii în domeniu.
