România este printre primele ţări din Europa când vine vorba de muncitori fără forme legale. Iar firmele de pază sunt în top.

În fiecare zi, peste 1,5 milioane de români lucrează fără să aibă siguranţa unui contract legal. Evaziunea de acest tip prejudiciază statul român cu 4 miliarde de euro anual, arată Consiliul Fiscal. Dincolo de datele economice, este însă un fenomen ce prezintă, în cazuri extreme, şi riscuri sociale uriaşe, scrie Digi 24.

După prăbuşirea comunismului, munca la negru a devenit un fenomen care păgubeşte statul român cu peste 4 miliarde de euro, în fiecare an. În plus, românii care acceptă să lucreze fără nicio acoperire legală se expun la riscuri enorme. În unele cazuri extreme, devin victime ale traficanţilor de persoane. În ultimii ani, zeci de cazuri de sclavie modernă au fost descoperite de autorităţi, atât în ţară, cât şi în străinătate, scrie ziarulevenimentul.ro.

Potrivit statisticilor, în fiecare zi, peste 1,5 milioane de români se duc la muncă, fără forme legale, mai scrie Digi 24.

Gabriela Radu, director adjunct Inspecţia Muncii: „Domeniile cele mai des întâlnite sunt construcţiile, pe perioada când sunt construcţii, serviciile, firmele de pază, confecţiile, parte din agricultură (…) Alimentaţie publică, nu trebuie să uităm restaurantele, vorbim de perioada de vară”.

Dimensiunile fenomenului se văd cel mai bine în domeniul construcţiilor. Inspecţiile de muncă au devenit o rutină pe şantiere. De multe ori, însă, angajaţii la negru încearcă să inducă în eroare inspectorii: spun că este prima lor zi de lucru sau, pur şi simplu, că nu ştiu să scrie când li se cere să completeze o fişă de identificare.

Ministerul Muncii recunoaşte că „este greu să vorbim de eliminarea” muncii la negru în România. Deşi, numai anul trecut, Inspecţia Muncii a făcut 100.000 de controale, a sancţionat mai mult de 34.000 de angajatori cu sume care se ridică la 110 milioane de lei. Este însă doar o frântură din munca „la negru” în România.

Potrivit unui eurobarometru, România se afla, în urmă cu un an, pe locul trei, alături de Grecia şi Slovenia, în topul ţărilor unde cetăţenii au recunoscut că au primit salarii „în plic”.