Licitatiile de securitate ca surse de frauda si profit

Ca in orice alt domeniu de activitate, si in securitate, cel mai bun client pe care il poti avea este statul. Motivele sunt simple: nevoile mult mai mari decat ale oricarei alte companii private, gama foarte larga si specializata de produse si servicii si, nu in ultimul rand, posibilitatea de a vinde la preturi foarte avantajoase. Daca primele doua motive sunt absolut logice si normale, cel de-al treilea reprezinta de fapt marul discordiei, elementul care face diferenta.

Domeniul securitatii nu face exceptie de la aceste reguli. Dar oare cum se poate intr-o piata concurentiala sa obtii marje de profit atat de mari? Raspunsul este unul cat se poate de balcanic: licitatiile aranjate.

Spre exemplificare, vom analiza in continuare licitatiile din domeniul securitatii. Exista 3 modalitati principalele (si in acelasi timp cele mai uzitate) de fraudare a licitatiilor.

TRUCAREA CONCURENTEI

Folosirea unor  proceduri de achizitii care trucheaza concurenta reala. Legea romana are prevazute mai multe astfel de portite:

• Institutiile statului sunt obligate ca minimum 40% din achizitii sa se deruleze prin SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice). Practic,legea ofera conducatorilor acestor institutii libertatea de a decide mai mult sau mai putin discretionar asupra diferentei
• Divizarea achizitiei pe loturi suficient de mici astfel incat valoarea acestora sa fie sub pragul legal pentru care licitatiile sunt obligatorii
• Concursul de oferte intre candidati dinainte intelesi – metoda ce garanteaza nu doar castigul, ci si o marja foarte buna de profit datorita controlului asupra ofertelor participante
• Folosirea abuziva a unor proceduri speciale de achizitie cum ar fi negocierea cu o singura sursa. Un exemplu celebru in acest sens este licitatia castigata de Burst Team SRL pentru atribuirea contractului de paza a parcurilor din Bucuresti. Licitatia a fost organizata, derulata si finalizata prin semnarea contractului intr-o singura zi. Procedura folosita a fost negocierea directa cu o singura sursa.
• Finantarea din fonduri proprii si nu de la bugetul de stat

CERINTELE ABERANTE DIN DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE

Nu de putine ori am auzit si am citit in presa despre cerintele aberante cuprinse in caietele de sarcini sau documentatiile de atribuire. Un exemplu de notorietate in acest sens este licitatia organizata pentru paza gradinitelor din sectorul 3. Potrivit unei anchete desfasurate de trustul de presa Realitatea, BGS impreuna cu un reprezentant al politiei au scris caietul de sarcini, lucru recunoscut de una dintre directoarele de gradinita unde aceste servicii urmau a fi prestate. Daca dovezile aranjamentului nu va conving, mai facem precizarea ca 22 de scoli si gradinite din sectorul 3 au organizat licitatiile in aceeasi zi si ca prevederile caietului de sarcini erau identice. Revenind la cerintele aberante, potrivit estimarilor si comparatiilor facute de colegii nostrii de la Realitatea, nivelul de securitate cerut prin caietul de sarcini era cu mult mai mare decat in cazul unitatilor militare. Nu a fost uitat nici unul dintre principalele avantaje competitive ale BGS, si anume serviciile medicale, licitate la pachet cu serviciile de paza si interventie.

Mai recent, constatam cu stupoare ca RA APPS a solicitat nu mai putin de 38 masini de interventie pentru un numar de 41 obiective, asigurare de 5.000.000 euro / eveniment, cifra de afaceri de minim 8.000.000 euro precum si avizul SRI /OSSS pentru informatii clasificate desi contractul sau planul de paza nu au caracter secret (cel mult secret de serviciu) si, cel mai probabil, in spatiile ce urmeaza a fi pazite (apartamente si vile de protocol ale statului) nu sunt manipulate documente secrete de stat.

Cu siguranta ca „specialistii” din institutiile respective ne pot explica de ce este nevoie pentru paza gradinitelor de autovehicule cu destinatie militara sau caini antrenati pentru depistarea de droguri si bombe sau cum au fost stiintific determinate valorile specificate in dreptul cifrei de afaceri, a asigurarii de raspudnere civila sau numarului de autovehicule de interventie necesar in cazul protocolului de stat.

Si in cazul licitatiilor pentru sisteme tehnice de securitate intalnim aceleasi cerinte nedisimulate ce variaza de la copierea specificatiilor tehnice ale unor produse pana la cazuri precum cel al licitatiei organizate de fabrica de armament Tohan Zarnesti care a inclus in documentatia de atribuire un document cu antetul UTI.

DESCALIFICAREA SAU NOTAREA PREFERENTIALA A OFERTANTILOR

Daca totusi metodele descrise nu au condus la castigatorul previzionat, avem intotdeauna solutie de backup: descalificarea castigatorilor sau notarea preferentiala a favoritilor. Multe din aceste licitatii ajung sa fie contestate la CNSC (Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor) sau disputate in instanta. Sigur ca in astfel de situatii exista si solutia de backup la backup si anume anularea licitatiei.

Daca toate aceste informatii nu v-au descurajat in a participa la procedurile de achizitie organizate de institutiile de stat din Romania, sfatul nostru este sa va inarmati cu multa rabdare si sa nu va pierdeti speranta.