Folosirea recunoașterii faciale de către poliția din Marea Britanie

Poliția din Regatul Unit al Marii Britanii testează de ceva ani recunoașterea facială, dar viitorul folosirii acestei tehnologii este pus sub semnul întrebării.

Comitetul pentru Știință și Tehnologie din Marea Britanie a precizat că tehnologia de recunoaștere facială nu ar mai trebui să fie testată până când nu vor fi adoptate reguli relevante referitoare la folosirea acestei tehnologii. Și a avertizat că poliția nu reușește să editeze baza de date cu poze pentru a elimina pozele cu persoanele care nu sunt condamnate, scrie bbc.com.

Prin urmare, dacă pozele nu sunt eliminate, persoane nevinovate ar putea fi incluse ilegal în listele de supraveghere folosite în spațiul public de poliție pentru a opri și chiar aresta suspecți descoperiți cu ajutorul inteligenței artificiale.

Comitetul a notat că a semnalat probleme similare în urmă cu un an, dar nu a progresat mult. Raportul vine la o săptămână după ce ministrul de interne, Sajid Javid , a spus că susține testarea recunoașterii faciale de către poliție, în timp ce recunoaște că folosirea pe termen lung ar avea nevoie de o lege.

Information Commissioner’s Office (ICO), o autoritate independentă care caută respectarea drepturilor la informare în interesul public, a cântărit problemele legată de confidențialitatea datelor referitoare la recunoașterea facială. Și membrii Parlamentului britanic au cerut instituirea unui moratoriu privind folosirea tehnologiei, scrie sourcesecurity.com.

De asemenea, folosirea recunoașterii faciale reprezintă procesarea de informații personale. General Data Protection Regulation (GDPR) specifică faptul că informațiile biometrice sunt o categorie sensibilă de informații personale.

Poliția Metropolitană din Londra a realizat 10 testări ale recunoașterii faciale în diferite locații în 2016, 2017 și 2018. Un comitet de etică al poliției londoneze a revizuit aceste testă și a concluzionat că folosirea suplimentară a tehnologiei va fi susținută dacă anumite condiții sunt îndeplinite. Una dintre acestea se referă la faptul că beneficiile pentru siguranța publică depășesc orice neîncredere potențială din partea publicului. Fiecare implementare a tehnologiei ar trebuie evaluată și autorizată cum este necesar și proporționat. Operatorii trebuie pregătiți pentru a înțelege riscurile asociate și să fie răspunzători. Și trebuie să existe dovezi că tehnologia nu promovează discriminare rasială sau de gen.

La sfârșitul lunii ianuarie, poliția a testat un sistem de recunoaștere facială în centrul orășelului Romford dine estul Londrei. Camerele din apropierea Gării Romford verificau fiecare față cu imaginile dintr-o bază de date a poliției cu infractori căutați, scrie ft.com.

În cadrul acestei acțiuni a avut loc și un incident. Un bărbat care fusese avertizat că poliția testează recunoașterea facială nu a vrut să participe și și-a acoperit fața. Poliția i-a cerut să îi fie scanată fața cu un instrument de recunoaștere facială instalat pe un telefon mobil. Deși bărbatul nu era un infractor din baza de date a poliției, a avut loc o altercație verbală care a dus la amendarea bărbatului.

Incidentul este unul dintre motivele pentru care folosirea recunoașterii faciale cauzează îngrijorări grave printre observatori și activiști pentru drepturile omului. Având în vedere că tehnologia este o formă deschisă de supraveghere, mulți cred că consimțământul explicit al cetățeanului este fundamental.

Peter Fussey, criminolog la Universitatea din Essex, spune că cel mai important în etica cercetării, înainte de toate este să fii absolut sigur că oamenii sunt de acord să facă parte din cercetare. Însă ceea ce s-a întâmplat în aceste testări ale tehnologiei a fost că oamenii nu s-au implicat în acestea, poliția a intervenit, i-a oprit și i-a verificat.