HomeStiriSecuritate ITPeste 50% dintre atacurile de phishing vizează datele financiare
peste-50-dintre-atacurile-de-phishing-vizeaza-datele-financiare

Peste 50% dintre atacurile de phishing vizează datele financiare

peste-50-dintre-atacurile-de-phishing-vizeaza-datele-financiarePentru prima ora de când s-a început înregistrarea atacurilor de phishing, phishing-ul financiar reprezintă peste 50% din totalul atacurilor de phishing.

În 2017, tehnologiile anti-phishing de la Kaspersky Lab au detectat peste 246 de milioane de încercări ale utilizatorilor de a accesa diverse tipuri de pagini de phishing. Dintre acestea, peste 53% au fost încercări de a accesa un site de tip financiar – cu 6% mai mult faţă de datele din 2016. Pentru prima oară de când s-a început înregistrarea atacurilor de phishing, phishing-ul financiar reprezintă peste 50% din total, scrie businessmagazin.ro.

Atacurile de phishing financiar sunt mesaje frauduloase care includ link-uri extrem de convingătoare, dar false, către site-uri care par să fie legitime. Scopul atacurilor este să obţină datele personale ale utilizatorilor, pentru conturile bancare şi de credit ale acestora, precum şi pentru conturile de online banking sau transfer de bani. 53% dintre atacurile de phishing iau această formă, ceea ce înseamnă că peste 1 din 2 atacuri au ca scop sustragerea banilor unei victime.

Nadezhda Demidova, analist principal privind conţinutul web la Kaspersky Lab a declarat: “Infractorii cibernetici îşi direcţionează forţele înspre atacurile de phishing financiar, ceea ce înseamnă că utilizatorii trebuie să fie extra-vigilenţi. Pentru a pune mâna pe banii noştri, fraudatorii caută mereu noi metode şi tehnici, cu scopul de a ne prinde pe picior greşit. Trebuie să fim la fel de perseverenţi ca ei şi să nu le permitem infractorilor să aibă succes, iar cel mai bun mod de a face asta este de a ne îmbogăţi cunoştinţele privind securitatea cibernetică,” citează bursa.ro.

Potrivit sursei citate, în 2017, cota phishing-ului financiar a crescut de la 47,5% la aproape 54% din totalul atacurilor de phishing. Este un rezultat record, conform statisticilor Kaspersky Lab privind phishing-ul financiar. Totodată, numărul de atacuri de phishing care au vizat sistemele de plată şi magazinele online a reprezentat aproximativ 16%, respectiv 11% din total în 2017, reprezentând o creştere uşoară faţă de 2016.

În 2017, cota tuturor tipurilor de atacuri de phishing financiar – atacuri asupra băncilor, sistemelor de plată şi magazinelor online – a crescut cu 1,2, 4,3 şi respectiv 0,8 puncte procentuale. Cele trei categorii au reprezentat, pentru prima oară, cel mai des detectate tipuri de atacuri de phishing, scrie zf.ro.

Mai mult, atacurile care ţin de categoria portaluri de Internet la nivel global – ceea ce include motoarele globale de căutare, reţelele de socializare etc. – au ajuns de pe locul al doilea în 2016, pe locul al patrulea în 2017, ceea ce reprezintă o scădere a cotei de peste 13%. „Acest lucru ne arată că infractorii cibernetici au manifestat mai puţin interes în fraudarea acestor tipuri de conturi şi că preferă acum să acceseze banii direct”, explică un comunicat al companiei de securitate cibernetică.

De asemenea, smartphone-urile au devenit de ceva vreme si principala metoda prin care foarte multa lume isi administreaza banii pe care ii are in conturile bancare, sau prin care fac plati mobile. Aceasta evolutie, fata de metoda clasica de a vizita banca in mod constant, vine si cu foarte multe riscuti, unele dintre ele fiind deja intalnite in cazul folosirii serviciilor bancare de la calculator, relatează idevice.ro.

Astfel, utilizatorii de smartphone se supun riscului de a descărca un malware bancar în locul aplicației legitime creată de bancă. Un studiu recent sustine ca o treime dintre utilizatori pot deveni foarte usor victime ale malware-ului bancar. Unii utilizatori au fost păcăliți sa foloseasca o interfata falsa pentru aplicatia bancara din telefon, prin ea putand fi furate toate datele necesare pentru logare in cont. 40.000 de oameni au participat la acest studiu in 12 tari, iar numarul celor care au putut fi pacaliti cu interfete false pentru aplicatiile reale este suficient de mare incat sa putem vorbi despre o problema reala.

 

 

 

Share With: