Românii, pe primele locuri la fraudele informatice

Nu degeaba a fost denumit recent de către americani Hackerville. Râmnicul deţine supremaţia în privinţa fraudelor informatice. Aşa se face că, de fiecare dată, când la nivel naţional se anunţă percheziţii în rândul lor, cartierul Ostroveni al Râmnicului este primul vizat de către oamenii legii şi tot de aici, mai mereu, tineri cu vârste cuprinse între 19 şi 25 de ani sunt săltaţi pentru audieri. Nu trebuie uitat nici municipiul Drăgăşani, recunoscut pentru capii acestor reţele.

“Anul acesta nu avem nicio persoană reţinută. Avem doar dosare finalizate care sunt pe rolul instanţei de judecată, iar alte dosare care se află în lucru la parchet, însă ultimele persoane reţinute au fost în anul 2011, în jur de 30 de persoane. Când vine vorba de acei hackeri ţinem să aducem în vedere că victimele sunt majoritatea persoane de naţionalitate străină, nu sunt români. Reporter: Care cad în plasa vâlcenilor şi care îi fac să se îmbogăţească peste noapte. O singură plimbare, la căderea serii, prin cartierul Ostroveni al Râmnicului îţi dezvăluie această lume a tinerilor cu maşini puternice, achiziţionate de pe urma fraudelor informatice”, a declarat Sorin Enache din partea Biroului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, transmite Rador

Dar de ce devin tinerii români hackeri? Ce şanse au autorităţile în lupta cu piraţii informatici? Cum să ne protejăm de atacurile pe internet? Sunt câteva din întrebările pe care Ciprian Sasu i le-a adresat lui Valentin Vancea, directorul Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea Sistemelor Informatice.

“Există competene foarte dezvoltate în domeniul IT, adică tehnologia informaţiilor. Acesta este un lucru pozitiv, tinerii din România au competene foarte bine apreciate la nivel, atât naţional, cât şi internaţional. O mică parte, însă, a acestor competenţe este deturnată într-un sens negativ şi aici vorbim de această activitate de hackerism. Prin intermediul activităţii lor, hackerii încearcă să obţină foloase materiale”, susţine Valentin Vancea.

Aflăm multe veşti despre aceşti piraţi informatici prinşi. Câştigă, totuşi, autorităţile lupta aceasta sau sunt ei mult mai mulţi decât cei de care aflăm şi îşi ascund bine urmele?

“Eu consider că autorităţile în România au depus eforturi pe mai multe paliere şi rezultatele se văd. În România nu există atacuri cibernetice care să aibă o recrudescenţă foarte mare şi care să aibă un impact financiar foarte mare, iarăşi devenind la nivelul cetăţeanului sau la nivelul mediului de afaceri. Deci, din acest punct de vedere putem să le dău un credit autorităţilor că au întreprins anumite măsuri. Este un război, cu ghilimelele de rigoare, de-a şoarecele şi pisica. Eu consider că autorităţile au depus eforturi considerabile. Aici vorbim, de exemplu, şi anumite iniţiative la nivel legislativ, vorbim de o strategie de securitate cibernetică pe care România o va avea, este un document în lucru supus spre dezbatere publică din noiembrie anul trecut, încă o dată…”, a mai spus Vancea.

Tocmai despre această securitate cibernetică vreau să vă întreb, domnule Vancea, dacă eu, ca român sau cetăţean european, am nişte bani într-o bancă, să spunem, banii de salariu, sunt ei vulnabili la aceste atacuri informatice? În ideea în care există vreun sistem infailibil care să nu poată fi spart de hackeri?

“Banii dumneavoastră care depuşi în instituţii de credit din România, deci în bănci, sunt siguri. În situaţia în care dumneavoastră sau un alt cetăţean care are depozite în bănci nu transmit informaţii pe care nu ar trebui să le transmită către terţe persoane, deci în afara sistemului bancar, banii dumneavoastră sunt foarte siguri. Băncile au investit sume considerabile atât în programe de formare a angajaţilor lor, în investiţii în infrastructură informatică, deci şi în programe informatice care să asigure securitatea cibernetică”, a declarat Vancea.

Vorbim de oferte false, cu toţii cu siguranţă am primit emailuri în care ni se promit câştiguri fabuloase. În încheiere, ce recomandări generale ne-aţi putea face nouă, ca români, utilizatori de internet?

“Să vă asiguraţi câteva măsuri minimale. De exemplu, utilizaţi întotdeauna un program antivirus, aveţi grijă pe ce site-uri navigaţi, cum utilizaţi programe nelicenţiate, acele programe sparte care pot să aibă anumite greşeli de secuiritate. Nu transmiteţi informaţii confidenţiale privind cardul, gen PIN, numărul cardului, acel cod de securitate CCV către nimeni”, a afirmat Vancea.