Evaluarea activitatii Politiei Romane din anul 2013
La data de 11 februarie, la Palatul Parlamentului, a avut loc Evaluarea activitatii Politiei Romane din anul 2013.
Activitatea s-a desfăşurat în prezenţa prim-ministrului Victor Ponta, a viceprim-miniştrilor Gabriel Oprea şi Liviu Dragnea, a consilierului prezidenţial Iulian Fota, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a procurorului general al României, Tiberiu Niţu, a doamnelor procuror şef DNA, Laura Codruţa Kovesi şi DIICOT, Alina Bica.
De asemenea, în sală au fost prezenţi, alături de distinşii invitaţi, reprezentanţi ai principalelor structuri cu care Poliţia Română colaborează, ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură acreditaţi la Bucureşti, reprezentanţi ai direcţiilor centrale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, directorii, directorii adjuncţi şi şefii de servicii din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi DGPMB, reprezentanţii Corpului Naţional al Poliţiştilor şi ai sindicatelor reprezentative de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.
În sistem videoconferinţă, de la nivel judeţean, au participat toţi reprezentanţii structurilor teritoriale ale Poliţiei Române, alături de care au fost invitaţi colegi de la celelalte arme din minister, reprezentanţi ai Ministerului Public, administraţiei publice locale şi organizaţii sindicale.
Poliţia Română este cea mai importantă structură cu atribuţii în realizarea siguranţei cetăţeanului, ceea ce ne obligă să adoptăm permanent cele mai bune măsuri pentru a veni în întâmpinarea nevoilor societăţii.
Este una dintre cele mai solide şi complexe instituţii din România, cu peste 44 de linii specifice de muncă în domeniul ordinii şi siguranţei publice, precum şi al investigării şi combaterii criminalităţii, atât a celei simple, cât şi a celei organizate.
De asemenea, prin modul de organizare, Poliţia Română are reprezentare în toate unităţile administrativ-teritoriale, respectiv posturi de poliţie, poliţii comunale, secţii de poliţie rurală, poliţii orăşeneşti şi municipale, la nivel judeţean – inspectoratele judeţene de poliţie şi Poliţia Capitalei, regional – brigăzile de combatere a criminalităţii organizate, secţiile de poliţie transporturi, serviciile de operaţiuni speciale şi, la nivel central, Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Cele patru obiective majore ale Poliţiei Române, urmărite în anul 2013 au fost:
– Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni;
– Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii organizate şi transfrontaliere;
– Asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri şi
– Asigurarea resurselor umane şi a mijloacelor necesare dezvoltării şi menţinerii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române.
Pentru îndeplinirea acestora, Poliţia Română a dispus de resurse limitate de constrângerile bugetare – îmbucurător a fost faptul că bugetul anului 2013 a fost mai mare decât cel din 2012.
Principala resursă a oricărei organizaţii este resursa umană, iar în cazul Poliţiei Române – POLIŢISTUL.
La sfârşitul anului 2013, în Poliţia Română îşi desfăşurau activitatea 55.844 de angajaţi, cu 452 mai mulţi decât în anul 2012, creştere datorată încadrării promoţiilor, precum şi politicii de resurse umane adoptate.
Vârsta medie a poliţistului român este de 38 de ani. De asemenea, numărul femeilor poliţist, dar şi al poliţiştilor de altă naţionalitate decât cea română a crescut.
Din nefericire, în anul 2013, au decedat 61 de colegi – 58 de poliţişti şi 3 angajaţi civili.
Numărul recompenselor acordate pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu a crescut cu 33%, iar faptele de corupţie comise de poliţişti au scăzut semnificativ, cu peste 16%. De altfel, raportat la numărul de personal, numărul acestora reprezintă doar 0,2%.
Acest lucru a fost realizat şi pentru că a crescut exigenţa faţă de un eventual comportament neadecvat al poliţiştilor.
Bugetul alocat Poliţiei Române în anul 2013 a crescut cu peste 12%. O problemă deosebit de importantă s-a menţinut la capitolul bugetar active nefinanciare – investiţii, unde s-a alocat doar 6% din necesar.
De asemenea, la finele anului 2013, au fost înregistrate obligaţii de plată neachitate, cum ar fi restanţele drepturilor de echipament ale poliţiştilor.
Din punct de vedere logistic, în continuare gradul de dotare al parcului auto reprezintă doar aproximativ 49% din necesar, dintre care peste 90% a îndeplinit normele legale de scoatere din funcţiune.
În cursul anului 2013, s-a reuşit achiziţionarea a 119 mijloace de transport, respectiv 50 de autospeciale prin programul RABLA şi 69 de autovehicule ca urmare a atragerii de către Poliţia Română a fondurilor nerambursabile.
Şi în ceea ce priveşte mijloacele de transport navale, Poliţia Română are asigurat doar 31% din necesar, iar peste 77% din ambarcaţiuni au norma de serviciu îndeplinită.
Referitor la patrimoniul imobiliar, Poliţia Română are în administrare peste 3.200 de imobile. Dintre acestea, 258 de sedii de poliţie au fost revendicate, fiind restituite 110 imobile.
Valoarea totală a lucrărilor de investiţii necesare consolidării, reparării şi modernizării imobilelor aflate în administrare este de peste 400.000.000 de lei.
Poliţia Română este unul dintre principalii furnizori de date şi informaţii din sectorul de ordine şi siguranţă publică. Astfel, structurile de comunicaţii şi informatică au asigurat buna funcţionare a uneia dintre cele mai mari şi mai complexe reţele de calculatoare din România.
Bazele de date ale Poliţiei Române au fost interogate de aproximativ 12 milioane de ori, numai în cursul anului trecut.
În condiţiile bugetului alocat, atragerea fondurilor nerambursabile a fost şi este un obiectiv prioritar al Poliţiei Române.
În anul 2013 s-au desfăşurat activităţi de gestionare a fondurilor europene nerambursabile în 49 de proiecte, în valoare totală de peste 63 de milioane de euro.
De asemenea, suntem parteneri cu alte state în 33 de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.
Activitatea poliţiei s-a axat, în principal, pe prevenirea infracţionalităţii şi întărirea gradului de siguranţă în cadrul comunităţii.
Pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, Poliţia Română a realizat sute de mii de intervenţii, inclusiv la apelurile de urgenţă 112, şi a desfăşurat foarte multe acţiuni, misiuni şi verificări, în majoritatea cazurilor în condiţii dificile.
Astfel, s-a reuşit salvarea a peste 5.000 de persoane, au fost aplanate peste 200.000 de stări conflictuale şi rezolvate sute de mii de petiţii şi reclamaţii ale cetăţenilor.
În anul 2013 siguranţa cetăţeanului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani.
Această valoare se regăseşte în statistici, dar şi în percepţia cetăţeanului, unul dintre cele mai importante criterii în aprecierea oricărei instituţii publice. În anul 2013, încrederea populaţiei în poliţie a atins o valoare de 55%, una dintre cele mai mari înregistrate în ultimii ani.
Acest lucru este confirmat şi de Eurobarometru 80 publicat în luna decembrie, care arată o scădere a percepţiei criminalităţii, la nivel naţional şi în plan personal.
Analiza evoluţiei fenomenului infracţional în România evidenţiază faptul că, 2013, este al doilea an consecutiv în care criminalitatea sesizată scade. Se situează aproximativ la nivelul valorii înregistrate în anul 2008, înaintea declanşării crizei economice.
De remarcat faptul că, pentru prima dată în ultimii 10 ani, criminalitatea de natură judiciară nu mai înregistrează creştere, ci o scădere importantă cu peste 9%.
Infracţiunile de mare violenţă (în această categorie sunt incluse omorul, tentativa de omor, pruncuciderea, lovirile cauzatoare de moarte, tâlhăria urmată de moartea victimei şi violul – victima sub 15 ani, ori urmat de moartea sau sinuciderea victimei), înregistrează o scădere cu 7% faţă de anul trecut.
Astfel, se înregistrează scăderi semnificative la aproape toate categoriile de fapte: omor (-17,2%), tentativa de omor (-7,8%), loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (-40,3%), tâlhărie cu moartea victimei (-60%). Important este faptul că toate aceste categorii de fapte prezintă scăderi şi în mediul stradal, unde au un impact deosebit asupra percepţiei siguranţei cetăţeanului.
Eficienţa poliţiştilor, coroborată cu buna colaborare cu unităţile de parchet, a condus la creşterea procentului de identificare a autorilor, astfel că, în dosarele penale de omor, acesta a fost de 97,3% faţă de 96,8% în anul 2012.
În urma eforturilor depuse de către Poliţia Română, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, infracţionalitatea în mediul urban, cea din mediul rural, precum şi criminalitatea produsă în mediul stradal, au scăzut. Pentru prima dată în ultimii 7 ani cunosc o scădere, una semnificativă (-18,7%), situându-se sub valorile înregistrate în anul 2007. De remarcat este faptul că 16,9% din totalul infracţiunilor stradale sesizate sunt surprinse în flagrant de poliţişti.
Criminalitatea stradală din România continuă să fie caracterizată de infracţiuni fără un pericol social deosebit, dar care creează o stare de disconfort şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor, fiind mai mult specifică mediului urban (89%).
În mediul rural, dacă în anul 2012, în urma implementării “Concepţiei de eficientizare a activităţii structurilor Poliţiei Române din mediul rural” prin care s-a realizat transferul centrului de greutate de la secţiile de poliţie rurală la posturile de poliţie comunale, s-a reuşit oprirea creşterii fenomenului infracţional în mediul rural, în anul 2013, datorită continuităţii acestuia, criminalitatea a scăzut cu 5,4%, înregistrându-se scăderi pe aproape toate palierele, revenind aproximativ la valorile înregistrate în anul 2010.
Anul 2013 a reprezentat o premieră şi în ceea ce priveşte riscul rutier – pentru prima dată după 1990 numărul persoanelor decedate în accidente de circulaţie a scăzut sub 2.000. Şi aceasta în condiţiile în care parcul auto a crescut cu 216%, respectiv de la 1.890.000 de autovehicule la 5.980.000.
Astfel, din analiza efectuată asupra dinamicii accidentelor de circulaţie grave produse în anul 2013 arată faptul că, în comparaţie cu anul anterior, au fost înregistrate scăderi la toţi indicatorii. Astfel s-au produs 8.550 de accidente de circulaţie (-8.7%), din care au rezultat 1.859 de persoane decedate(-9.0%) şi 8.155 de persoane rănite grav (-8.%).
Referitor la criminalitatea de natură judiciară, din analiza evoluţiei acesteia a reieşit faptul că infracţionalitatea gravă, comisă cu violenţă, se menţine la valori reduse, înregistrând una dintre cele mai mici valori din ultimii 8 ani.
Infracţiunile contra patrimoniului, care reprezintă peste 51% din totalul infracţiunilor sesizate, înregistrează o scădere cu 6,4% după 10 ani de creştere.
Furtul, pentru prima dată în ultimii 6 ani, prezintă o scădere semnificativă (-8,3%) şi rămâne principala infracţiune săvârşită în România. Se înregistrează scăderi, în principal, la faptele de furt din locuinţe (-11,7%), la furturile din bănci (- 30,8%), la furturile din case de schimb valutar şi amanet (- 14,3%) şi la furturile din case de bani (-64,5%).
De asemenea, numărul infracţiunilor de tâlhărie înregistrează o scădere semnificativă (-23,9%) pentru prima dată în ultimii 3 ani, înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 10 ani. Se înregistrează scăderi la aproape toate categoriile de fapte privind tâlhăria. Aproximativ 8,3% au fost descoperite în flagrant, faţă de 7,4% anul trecut.
Volumul de muncă al structurilor de poliţie cu competenţe judiciare a fost în continuare foarte mare, poliţiştii desfăşurând activităţi în peste 1.900.000 de dosare penale.
În anul 2013, s-a înregistrat o creştere a numărului dosarelor penale cu urmărirea penală începută in personam şi, totodată, o îmbunătăţire a calităţii activităţii poliţiei judiciare, fapt dovedit de numărul mai mare de persoane trimise în judecată, precum şi a celor reţinute sau arestate.
Creşterea eficienţei activităţilor desfăşurate se regăseşte în aproape toate liniile de muncă, fie că ne referim la identificarea autorilor unor infracţiuni deosebit de grave, fie la activitatea de depistare a persoanelor urmărite sau la recuperarea bunurilor culturale sustrase.
De asemenea, în urma numeroaselor controale, s-au înregistrat mai multe cazuri de anulare sau suspendare a dreptului de deţinere, respectiv port şi folosire a armelor.
Pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii economico-financiare, eforturile Poliţiei Române s-au axat în special pe combaterea marii criminalităţi, fiind iniţiate, organizate şi desfăşurate mai multe acţiuni la nivel naţional, în conformitate cu priorităţile stabilite.
S-a urmărit, cu precădere, combaterea evaziunii fiscale şi a corupţiei, obţinând rezultate superioare celor înregistrate în anul 2012.
Pentru rezultate mai bune, a fost suplimentat numărul poliţiştilor nominalizaţi să desfăşoare, exclusiv, activităţi în domeniul combaterii corupţiei, alături de procurorii DNA sau a celor anume desemnaţi.
Combaterea criminalităţii organizate, un alt obiectiv al anului 2013, a cunoscut o creştere calitativă.
Multe dintre acţiunile operative importante, desfăşurate de poliţişti, împreună cu procurorii DIICOT, au fost efectuate în cooperare cu structurile similare din Europa sau din alte state. Este un mod de lucru care a devenit o practică, fiind încă o dovadă a recunoaşterii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române.
Pentru obţinerea rezultatelor de excepţie din anul 2013, un rol deosebit de important l-au avut structurile ce asigură suportul operativ al misiunilor şi activităţilor Poliţiei Române. Cele mai complexe cazuri au fost rezolvate cu sprijinul poliţiei ştiinţifice. Numărul identificărilor criminalistice a crescut cu aproximativ 30%.
Recunoaşterea internaţională a profesionalismului criminaliştilor români este evidenţiată şi de efectuarea a peste 47.700 de interogări ale bazelor de date naţionale, de către autorităţile statelor membre.
Au fost eliberate peste 1.800.000 de caziere judiciare şi a fost asigurată protecţia pentru 49 de martori şi membrii familiilor acestora.
Reamintim faptul că, Poliţia Română deţine 51 de centre de reţinere şi arestare preventivă, cu o capacitate de 2.220 de locuri. În anul 2013 au fost încarcerate peste 26.500 de persoane. Pentru creşterea siguranţei şi îmbunătăţirea condiţiilor persoanelor private de libertate sunt necesare fonduri de peste 270 de milioane de lei.
Cele mai importante informaţii şi acţiuni ale Poliţiei Române au fost obţinute sau desfăşurate cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale, – o structură de elită.
De asemenea, activitatea structurilor de analiză a informaţiilor s-a dezvoltat semnificativ, fiind principalii furnizori de produse analitice către structurile operative ale Poliţiei Române şi factorii decizionali.
Poliţiştii din cadrul structurilor de suport au reuşit să asigure buna funcţionare a unei organizaţii cu peste 55.000 de angajaţi. Au găsit cele mai bune soluţii în prioritizarea resurselor umane, financiare şi logistice, pentru buna desfăşurare a misiunilor structurilor operative.
Volumul de activităţi gestionat a fost foarte mare, demonstrând din nou că sunt unele dintre cele mai eficiente structuri din Ministerul Afacerilor Interne.
Poliţia Română este una dintre cele mai vizibile şi transparente instituţii publice.
Numărul jurnaliştilor acreditaţi – peste 1.500, a materialelor de presă şi a solicitărilor de informaţii publice întăresc acest lucru.
În cursul anului 2013, referirile pozitive la adresa instituţiei noastre, în mass-media centrală, au crescut cu peste 16%, conform analizei întocmite la nivelul M.A.I..
În cadrul cooperării internaţionale, Poliţia Română a desfăşurat peste 860 de activităţi de relaţii internaţionale cu poliţiile din peste 55 de ţări, precum şi cu peste 25 de organizaţii internaţionale.
Evidenţiem buna cooperare avută şi în acest an cu Corpul ataşaţilor de afaceri interne şi a ofiţerilor de legătură acreditaţi la Bucureşti, precum şi cu agenţiile de aplicare a legii de pe lângă Ambasada Statelor Unite ale Americii.
A fost anul recunoaşterii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române, la nivel european şi mondial. Rezultatele obţinute pe linia cooperării poliţieneşti internaţionale au demonstrat, din nou, că suntem un partener de încredere.
Poliţiştii români au desfăşurat 105 misiuni operative pe teritoriul altor state, dintre care 77 au fost misiuni de patrulare şi de sprijinire a autorităţilor de aplicare a legii.
Contribuţia acestora la prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional a fost apreciată de parteneri, aşa cum a reieşit din scrisorile de mulţumire primite, precum şi din creşterea numărului cererilor de asistenţă operativă.
Totodată, în anul 2013, Poliţia Română a participat cu 83 de poliţişti dislocaţi în 5 teatre de operaţiuni de menţinere a păcii pe 3 continente, în misiunile din: Haiti, 2 în Republica Democrată Congo, Afganistan şi Georgia, iar alţi poliţişti desfăşoară activităţi, în calitate de experţi, în cadrul unor organizaţii internaţionale.
Poliţia Română s-a remarcat şi în anul 2013, ca una dintre instituţiile implicate activ în lupta împotriva fenomenului infracţional, atât în plan intern, cât şi pe plan extern.
Potrivit datelor furnizate de către INTERPOL, Poliţia Română a avut o contribuţie semnificativă în schimbul de mesaje şi informaţii, pentru găsirea persoanelor urmărite internaţional sau a bunurilor, fapt ce a menţinut România în topul mondial al statelor ce luptă pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.
În anul 2014, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, priorităţile Poliţiei Române vor urmări:
– desfăşurarea activităţilor în conformitate cu prevederile noului cod penal şi a celui de procedură penală;
– asigurarea măsurilor necesare desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Parlamentul European, pentru funcţia de Preşedinte al României, precum şi a altor evenimente;
– siguranţa cetăţeanului, prin asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică;
– prevenirea şi combaterea infracţionalităţii comisă cu violenţă, destructurarea grupărilor infracţionale;
– atragerea fondurilor nerambursabile necesare dezvoltării capacităţii operaţionale a Poliţiei Române;
– combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul economico-financiar;
– menţinerea standardului ridicat de exploatare a Sistemului Informatic Schengen;
– creşterea calităţii serviciului poliţienesc.
Principalele concluzii ale evaluării efectuate arată faptul că, în anul 2013, siguranţa cetăţeanului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani, este al doilea an consecutiv în care criminalitatea sesizată scade şi pentru prima dată în ultimii 10 ani când s-au înregistrat mai puţine infracţiuni judiciare.
Au fost desfăşurate activităţi în 49 de proiecte, în valoare de peste 63 de milioane de euro.
A fost anul recunoaşterii capacităţii operaţionale a Poliţiei Române, la nivel european şi mondial, reiterând faptul că suntem un partener de încredere şi un furnizor de securitate şi stabilitate.
Cu sprijinul principalilor parteneri, toate cazurile complexe au fost soluţionate, fiind înregistrată şi o premieră, prima extrădare din Federaţia Rusă către România.
Rezultatele deosebite obţinute se datorează continuităţii obiectivelor Poliţiei Române, creşterii resurselor alocate, implementării unor concepte moderne, precum şi creşterii gradului de disciplină în rândul poliţiştilor, precum şi celui mai important factor – efortul depus de principala resursă a Poliţiei Române – poliţistul.
De asemenea, acestea nu puteau fi obţinute fără sprijinul principalilor parteneri. Reuşita nu este doar a Poliţiei Române, ci a tuturor structurilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, fiind rezultatul efortului comun depus, permanent, în slujba cetăţeanului.
Reamintim principalii parteneri: structurile Ministerului Afacerilor Interne şi partenerii tradiţionali în domeniul combaterii infracţionalităţii, respectiv: Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Şi nu în ultimul rând, am avut o foarte bună cooperare cu autorităţile publice locale – consiliile judeţene, ATOP – urile, inspectoratele şcolare, patronatele, societatea civilă şi mass-media.