Cum identificam agentul de securitate cu tendinta de a initia conduite contraproductive?

In prezent, cresterea numarului de infractiuni comise de catre agentii de securitate, dar si varietatea modului de savarsire a acestora trag un semnal de alarma, impunandu-se relevarea predictorilor psihoindividuali ce stau la baza acestor comportamente.

Reliefarea unor caracteristici specifice ale agentului de securitate cel mai probabil in a se angaja in astfel de comportamente ar fi extrem de utile pentru departamentul de resurse umane al oricarei societati de paza si protectie, insa factorii social-economici sau cei organizationali singuri nu pot explica in intregime si in mod concret fenomenul si dinamica acestuia. Este absolut necesara analiza psihologica, identificarea diferentelor ce ii caracterizeaza, trebuie tinut cont de mediul si contextul social diferit in care acestia s-au nascut si traiesc, fiecare avand propriile lor particularitati. Insa… nici asta nu pare a fi suficient, prin urmare procedeul cel mai adecvat ramane analiza cauzelor de nivel psihosocial si psihoindividual in interconditionarile lor complexe.

In linii generale, anumiti factori de personalitate prezic tipuri distincte de deviante (minore si majore) la locul de munca: agentii de securitate ce se angajeaza in astfel de comportamente au imaginea de sine mai putin favorabila, dorinta de a corespunde asteptarilor sociale este foarte mica, ei nu-si doresc sa faca impresie buna, sunt nonconformisti, au probleme in ceea ce priveste acomodarea (fie ca vorbim de un obiectiv nou, colegi, beneficiari sau superiori noi), sunt – poate surprinzator- putin influentabili (referitor la feedback-ul social), cu o tendinta evidenta de a respinge normele, legile. Tendinta catre devianta presupune ostilitate, agresivitate, egocentrism, agentul de securitate este vindicativ, incapabil de autocontrol, caracterizat de o slaba rezistenta la tentatii si frustrari, vulnerabil si necugetat, incapabil de orice planificare, actionand sub impulsul momentului, in mod reflex. Nivelul scazut de dezvoltare morala a agentului de securitate e o trasatura relevanta in evaluare, stiut fiind faptul ca cei cu o orientare etica puternica au o probabilitate mai mica sa se implice in orice forma de devianta.

Dintre toate dimensiunile personalitatii, cea care prezice cel mai des devianta si delincventa ramane impulsivitatea. Daca am incerca sa facem un profil psihologic al agentului de securitate angajat in actiuni deviante acesta ar arata astfel: hiperactiv, autocontrol scazut, slaba capacitate de a intarzia satisfactia, cauta senzatii tari, nu reuseste sa ia in calcul consecintele inainte de orice actiune intreprinsa, e egocentric si risca frecvent. Agresivitatea crescuta (atat in stare latenta, cat si manifesta) este bazata pe un fond de ostilitate, negare a valorilor sociale acceptate, aceasta putandu-se datora si tratamentului negativ pe care agentul de securitate il primeste de la cei din jurul sau, generandu-I acestuia furie si frustrare, conducand la dorinta de razbunare. Raspunsul acestuia la jigniri – fie acestea directe sau doar aluzive – va fi intotdeauna brutal, nechibzuit, dispretuitor, un comportament finalmente antisocial.

Mai mult la Psihologia Securitatii