ACTA, lovit indirect de o decizie a Curtii de Justitie a UE

ACTA primeşte o gravă lovitură din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Deşi decizia nu priveşte direct ACTA, are legătură cu prevederile Acordului.

Administratorul unei reţele sociale online nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toţi utilizatorii săi, pentru a preveni utilizarea ilicită a operelor muzicale şi audiovizuale, a decis, joi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg. În opinia CJUE, o asemenea obligaţie nu ar respecta interdicţia de a impune unui asemenea furnizor o obligaţie generală de supraveghere nici cerinţa de a asigura un just echilibru între, pe de o parte, protecţia dreptului de autor şi, pe de altă parte, libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii, transmite Mediafax.

Decizia s-a dat în cazul SABAM, care este o societate belgiană de gestiune care reprezintă autorii, compozitorii şi editorii de opere muzicale. În această calitate, ea este însărcinată, printre altele, să autorizeze utilizarea operelor lor protejate de către terţi. Cealaltă parte în litigiu este Netlog NV, care exploatează o platformă de reţea socială online, pe care fiecare persoană care se înscrie primeşte un spaţiu personal denumit “profil”, care îi este accesibil de oriunde din lume. Această platformă, utilizată zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca funcţie principală crearea de comunităţi virtuale în cadrul cărora aceste persoane pot comunica între ele şi îşi pot face prieteni. În cadrul profilului lor, utilizatorii pot printre altele să ţină un jurnal, să indice hobby-urile şi preferinţele lor, să îşi arate prietenii, să afişeze fotografii personale sau să publice videoclipuri.

România a semnat, în data de 26 ianuarie a.c., alături de alte 21 de state membre UE, acordul internaţional antipiraterie de protejare a drepturilor de autor, ACTA. Acordul, ce ar urma să fie ratificat de Parlamentul European în luna iunie, a fost semnat, printre altele, de: Polonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Grecia, SUA, Canada şi Coreea de Sud. Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia sunt singurele state din UE care nu au semnat ACTA.

Documentul este un acord care urmăreşte să armonizeze standardele internaţionale privind protecţia drepturilor celor care produc muzică, filme, medicamente, modă şi o serie de alte produse care cad deseori victime furturilor de proprietate intelectuală. ACTA vizează, de asemenea, pirateria online de filme şi muzică. Cei care se opun acordului se tem că acesta va permite autorităţilor să blocheze conţinutul pe Internet. Până la ora actuală, au suspendat discuţiile privind aprobarea prevederilor ACTA state precum: Cehia, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Germania.