5.655 de percheziţii informatice pentru destructurarea a 24 de grupări infracționale

Poliștii au efectuat 5.655 de percheziţii informatice şi 451 de percheziţii domiciliare, pentru destructurarea a 24 de grupări infracționale specializate în infracţiuni din domeniul cybercrime.

Poliția Română, prin intermediul structurilor de combatere a criminalităţii informatice, a efectuat, în primele 8 luni ale acestui an, 5.655 de percheziţii informatice şi 451 de percheziţii domiciliare, pentru destructurarea a 24 de grupări infracționale specializate în infracţiuni din domeniul cybercrime, formate din 182 de membri, se precizează într-un comunicat al IGPR.

La nivelul fiecărei structuri de combatere a criminalității organizate din cadrul Poliției Române funcționează structuri de combatere a  criminalităţii informatice, care desfășoară permanent activități pentru identificarea şi destructurarea reţelelor infracţionale, specializate în infracţiuni informatice.

Astfel, sub coordonarea Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul I.G.P.R., în primele 8 luni ale anului 2016, polițiștii au înregistrat 2.688 de sesizări penale din acest domeniu.

Poliţiştii au efectuat 5.655 de percheziţii informatice şi 451 de percheziţii domiciliare, iar pentru recuperarea prejudiciilor cauzate, au fost instituite măsuri asiguratorii asupra  a 12 imobile, 19 autoturisme, a peste 140.000 de lei , 200.000 de euro și a 370.000 USD.

În cadrul activităților, 330 de persoane au fost cercetate, dintre care 143 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni informatice au fost reţinute, 118 arestate, iar 83 de persoane au fost puse sub control judiciar.

În cursul anului 2015, Poliţia Română a soluţionat primul caz de manipulare a unui bancomat. La data de 4 ianuarie 2016 au fost arestate 8 persoane implicate (cetățeni români și moldoveni). Aceştia ar fi folosit un soft de tip malware, în vederea sustragerii banilor.

Fraude pe Internet:

În acest domeniu, infractorii vizează platforme de comerţ, unde postează anunțuri de vânzări fictive (de la autoturisme, mașini agricole, bunuri de lux, echipamente electronice, la închirieri imobile, vacanțe).

Un alt gen de fraude informatice sunt cele în care sunt vizate societățile comerciale, în urma cărora sunt transferate sume importante de bani din contul firmelor în contul unor destinatari frauduloși.

Fraudele cu instrumente de plată electronică se manifestă în mediu online, prin producerea de echipamente destinate contrafacerii instrumentelor de plată electronică, compromiterea cardurilor utilizate la alimentarea cu combustibil sau în domeniul atacurilor de tip phishing.

Accesul la sisteme informatice, cu depăşirea măsurilor de securitate poate fi urmată de alte activităţi infracţionale, precum modificarea/alterarea de date informatice, instalare de programe maliţioase, perturbarea gravă a funcţionării sistemelor informatice.

Frauda de tip „scrisoare nigeriană” – Se primeşte un mail prin care utilizatorul este informat că o persoană necunoscută, din străinătate, de regulă dintr-o ţară africană, este moştenitoarea unei averi importante (câteva milioane de euro), însa pentru a intra în posesia moştenirii, are nevoie ca suma respectivă de bani să fie încasat printr-un intermediar, adică utilizatorul adresei de mail care va primi pentru acest serviciu un bonus substanţial. După mai multe mail-uri schimbate cu potenţialul moştenitor, victima va fi informată, că pentru a intra în posesia banilor, banca a solicitat ca acesta să efectueze o plată, reprezentând comisioanele necesare în vederea deblocării sumei.

Pe acelaşi tipar, se merge şi în situaţia mesajelor de tip spam, când suntem informaţi că am câştigat fără a participa la o tragere la sorţi şi am câştigat o suma de bani, iar pentru a intra în posesia acesteia, este necesar să se plătească un comision/taxe de administrare.