A scăzut numărul utilizatorilor de XP din rândul firmelor și instituțiilor din România
Folosirea Windows XP de către IMM-uri și instituțiile publice din România a scăzut de la 57% în 2014, la 37% la un an şi jumătate după ce Microsoft a oprit asistenţa tehnică pentru sistemul de operare, potrivit Bitdefender.
Windows XP este folosit încă de o treime dintre companiile mici şi mijlocii şi instituţiile publice din Europa de Est, se arată într-o analiză realizată de Bitdefender scrie mediafax.ro.
Ucraina se află pe prima poziţie, Windows XP fiind încă instalat pe 41,2% dintre computerele IMM-urilor şi instituţiilor publice care folosesc softului antivirus Bitdefender.
Poziţia a doua este ocupată de Ungaria, cu 37,5%, urmată de România cu 34%, relatează portalul ZDNet.
Computerele utilizate în companiile mici şi medii şi în instituţiile publice din România sunt expuse unor riscuri majore de securitate, fiind echipate cu Windows XP chiar şi după întreruperea de către Microsoft a asistenţei tehnice pentru acest sistem de operare.
Cercetarea de anul trecut a luat în calcul ţări precum România, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Australia, Germania, Spania şi Brazilia, ponderea medie de utilizare a Windows XP în companii la nivel global fiind atunci de 18%, semnificativ mai mică decât cifra din România.
Analiza din acest an a Bitdefender arată că în Polonia ponderea utilizatorilor de Windows XP este 24,05%, iar în Republica Moldova de 18,7%. Valori mai mici sunt înregistrate în Slovacia (10,6%), Bulgaria (6%) şi Cehia (4,7%)
„Unii pot opta să continue utilizarea Windows XP din cauza aplicaţiilor şi sistemelor pe care le folosesc”, a declarat Liviu Arsene, analist la Bitdefender.
Arsene consideră că piaţa Windows XP va continua să scadă atât la nivel global cât şi în Europa de Est, în condiţiile în care implicaţiile de securitate nu vor mai fi neglijabile.
În România, principalul motiv pentru care IMM-urile şi instituţiile publice continuă să folosească Windows XP este compatibilitatea sistemului de operare cu aplicaţiile, alţi factori fiind ataşamentul emoţional, costurile de modernizare a dispozitivelor hardware şi a softurilor, precum şi productivitatea scăzută în perioada de tranziţie.
